Statiuni Montane

Brasov

 

Locatia centrala în cadrul tarii de care se bucura municipiul Brasov fac din acesta un important punct de plecare pentru turistii din tara si strainatate. De aici se pot face excursii la Marea Neagra, în Bucovina, cu vestitele sale manastiri, în Maramures, pe muntii din lantul carpatic, în zona cetatilor dacice din Tara Hategului etc.


În municipiu, autoritatile au demarat un amplu proces de renovare a vechilor monumente si de transformare a acestora în puncte muzeale, în mare parte finalizat.

Obiective turistice
Muzee:


- Muzeul de Istorie Brasov, aflat în Casa Sfatului
- Casa Muresenilor
- Muzeul primei scoli românesti, din Schei, având expusa prima carte tiparita în limba româna
- Muzeul Fortificatiilor din Tara Bârsei, amenajat în Bastionul Tesatorilor
- Muzeul-restaurant Cetatuia, aflat în vechea fortificatie de pe Straja (Dealul Cetatii)
- Punctele muzeale din Turnul Negru, Turnul Alb si Bastionul Graft
- Muzeul de Arta
- Muzeul de Etnografie

Biserici si temple:



- Biserica Neagra - construita între 1377 si 1477 pe locul unei vechi bazilici romane
- Biserica Sf. Nicolae - secolul XIV
- Biserica Biserica Sf. Bartolomeu - secolul XIII
- Biserica Sf. Martin de pe Straja
- Biserica Sf. Gheorghe, înfiintata într-un vechi conac de vânatoare
- Sinagoga din Brasov
- Sinagoga ortodoxa din Brasov 

Busteni

 
Trasee turistice cu plecare din Busteni:

- Busteni - Cabana Piatra Arsa prin Valea Urlatorilor 4 - 4 ½ ore, triunghi albastru

- Busteni - Babele - Pestera prin Valea Jepilor 5 - 5 ½ ore - traseu recomandat doar turistilor bine antrenati si echipati,pana la caderea zapeziilor
- Busteni - Varful Omu prin Valea Cerbului 5 ½ – 6 ore, banda galbena
- Busteni - Varful Omu prin Poiana Izvoarelor 6 – 7 ore, banda rosie
- Busteni Cabana Alpin - Pichetul Rosu 3 - 3 ½ ore , triunghi rosu
- Busteni - Cascada Urlatoarea 1 - 1 ½, marcaj punct albastru
- Busteni - Cabana Gura Dihamului - Cabana Diham 2 ½ ore, drum carosabil si poteca,marcaj triunghi albastru.
- Busteni - Plaiul Munticelu - Poiana Costilei - Valea Cerbului - Cabana Omu 6 - 7 ore, traseu accesibil vara;marcaj triunghi rosu si banda galbena.
- Busteni - Poiana Costilei - Pichetul Rosu - Cabana Malaiesti 4 ore, traseu accesibil vara, iarna numai alpinistilor si schiorilor avansati, marcaj triunghi rosu
- Busteni - Cantonul Jepi - Cabana Piatra Arsa 3 ½ ore, traseu accesibil vara, marcaj triunghi albastru

Poiana Brasov

 
Poiana Brasov este o statiune pentru sporturile de iarna din România, fiind o atractie turistica de renume international, si un cartier al municipiului Brasov. Ea dispune de 12 pârtii de schi cu grade diferite de dificultate, terenuri de sport, un lac, discoteci, baruri si restaurante. Cazarea este asigurata în hoteluri de lux, pensiuni, vile sau cabane. De asemenea, în Poiana se afla o statie de ambulanta si una de politie precum si un oficiu postal.


Statiunea este de asemenea recomandata pentru tratamentul nevrozei astenice, pentru stari de epuizare si surmenaj fizic si intelectual, pentru anemii secundare si boli endocrine, pentru boli ale aparatului respirator. Deseori, iarna, temperatura ajunge la -15oC.

Predeal

 
Predeal este un oras în judetul Brasov, Transilvania, România. Este orasul situat la cea mai mare altitudine în România (1.060 m).La Predeal a murit William,printul Albaniei.


Predealul este asezat pe Valea Prahovei, lânga trecatoarea cu acelasi nume din Carpatii Meridionali, la altitudinea de 1.060 m, pe cea mai importanta trecatoare între Muntenia si Transilvania, în acelasi timp una din legaturile dintre Budapesta, capitala Ungariei, si Bucuresti, capitala României. Prin Predeal trece Drumul National DN1 si o cale ferata electrificata pe doua sensuri.

Sinaia

 
Sinaia este un oras în România, situat la poalele muntilor Bucegi si cunoscut mai ales datorita importantei sale turistice. Aici se afla si Castelul Peles, fosta resedinta de vara a regelui Carol I.


Sinaia se afla în judetul Prahova, la circa 60 km nord-vest de Ploiesti si la 50 km sud de Brasov. Amplasat într-o zona muntoasa pe valea râului Prahova, altitudinea orasului variaza între 767m si 860m. Beneficiind de un cadru natural pitoresc, Sinaia are statut de statiune turistica si balneo-climaterica.

Azuga

 

Azuga este un oras in judetul Prahova, Muntenia, Romania, cu o populatie de peste 5.000 locuitori. Se situeaza in Valea Prahovei, la confluenta cu raul Azuga, la poalele Muntilor Bucegi si Muntilor Baiului, in vecinatatea culmilor Sorica si Cazacu. Este o statiune climaterica si turistica importanta.
Fiind situata la poalele muntilor Bucegi, Azuga este o statiune climaterica si se poate mandri cu prima partie de schi din Romania omologata de F.I.S. (Federatia Internationala de Ski) - partia Sorica. Din acest motiv, dar si datorita investitiilor masive in infrastructura de turism care au avut loc in ultima perioada, Azuga s-a dezvoltat in una din cele mai mari statiuni de schi din tara.

Partiile din Azuga:
1)Sorica: lungime 2100 m, dificultate medie, diferenta de nivel de 561 m, instalatie de iluminat nocturn si tunuri de zapada pentru 700 m,
2)Cazacu: lungime 1920 m, dificultate medie, diferenta de nivel 530 m;
3)Cazacu varianta: lungime - 400 m, dificultate medie, dispune de zapada artificiala.
4)Cazacu bretea: lungime 715,54m ,diferenta de nivel 163,21 m
5)Sorica Sud - lungime 770 m, usoara, 6)La Stana - lungime 910 m, usoara, Alte partii de schi fond si randonee, precum si un traseu de snowboard, situate in vecinatatea partiei Cazacu, insumeaza 10 km.

Breaza

 
Orasul Breaza, poarta de intrare in pitoreasca Vale a Prahovei, este pozitionat pe coordonatele de 25 40' longitudine estica si 45 10' latitudine nordica. Datorita izolarii de traficul rutier intens de pe Valea Prahovei, climei moderate, aerului unic in Romania, pitorescului asezarii, Breaza este considerata un Davos al Romaniei.


Albia raului Prahova strabate localitatea de la nord la sud si desparte Breaza de cartierele Podu Corbului, Nistoresti si Frasinet.


In Breaza se poate intra din DN1 Bucuresti-Brasov, intre Km 95,5 si Km 106,5. Orasul este asezat la sud de orasul Comarnic si la nord-vest de Campina, avand drept vecine comuna Cornu la est si comunele Adunati si Talea la vest.


O alta cale de acces este calea ferata Bucuresti-Brasov, la gara Breaza sau haltele Nistoresti si Breaza Nord.Orasul Breaza, datorita amplasarii geografice, are o clima temperat-continentala.


Pe malurile raului Prahova cat si ale afluentilor sai se gasesc salcii si arini. Exista si paduri de amestec -molid, brad, pin, fag- ce apar ca niste mici insule in zona de contact dintre dealuri si munte (Podu Corbului, Dealul Cetatii, Lazului). Padurile de fag se gasesc pe suprafete mult mai mari in Valea Morii, Cheia Provitei si pe versantul estic al dealului Sinoiu. Un numar foarte mare de tipuri de plante din flora specifica zonei subcarpatice acopera pasunile si fanetele.


Mistretul, ursul, capriorul, cerbul, iepurele, fazanul, gugustiucul, veverita fac parte din fauna acestei zone, veverita fiind intalnita foarte des in parcul orasului si chiar in gospodariile oamenilor.

Comarnic

 

In zona de contact a Garbovei cu Subcarpatii, unde Prahova soarbe undele vaii lui Bogdan, spre nord, ale Saarului si Beliei la sud, se desfasoara Comarnicul. Vatra orasului se inscrie pe ambele maluri ale Prahovei, ocupand terasa de lunca, si pe cea inalta, puternic fragmentata, precum si sectoarele de versant. Catre vest, dar mai ales catre est, zona se largeste luand aspectul unei forme depresionare, ocupand fragmentele de terasa la inaltimi de peste 70 m.

Orasul se ridica pe verticala intre 600 si 700 m, dar gospodariile izolate urca, ici-colo, la peste 1000 m.
Privita de pe rama dealurilor avand culmi domoale, din partea estica si vestica, dar mai ales din nord, depresiunea este inconjurata de codrii verzi de stejar, fag si brad. Natura a fost darnica cu acest tinut, conditiile climatice, favorizand mai ales dezvoltarea vegetatiei forestiere si a pajistilor. Pozitia matematica determinata de coordonatele de 25°42’ longitudine estica si 45°15’ latitudine nordica au facut sa apara si sa se dezvolte in valea de sus a Prahovei, la iesirea acesteia dintre munti, Comarnicul de astazi.

Campina

 
Localitatea a fost mentionata documentar in anul 1503, iar in 1593 apare consemnata ca punct de vama pe drumul spre Transilvania. In 1663 devine targ. Localitatea cu statut de targ in 1663 se dezvolta treptat, beneficiind in 1791 de prima amenajare a drumului pe Valea Prahovei, datorita trupelor austriece.In 1864 este ridicata la rangul de oras.
In 1890, la Campina se ridica prima schela petroliera din tara, iar in 1895 se construieste rafinaria ,,Fabrica Noua", pe atunci cea mai mare din Europa. In 1994 orasul Campina a fost declarat municipiu.

Valea Doftanei

 
Comuna Valea Doftanei este amplasata intr-un cadru natural pitoresc, cu multe valente turistice si lipsit de surse de poluare si degradare a mediului.



Ea se afla situata in partea nordica a judetului Prahova, intre vaile Prahova si Teleajen.
Relieful muntos al acestei localitati este mai accentuat catre nord, unde este limitrofa cu judetul Brasov. Acolo, spre obarsia Doftanei se inalta masive muntoase ca: Orjogoaia, Radela, Cucioaia, Zanoaga, Baiu Mare, Baiu Mic, Unghia Mare si Unghia Mica. Privit din departare, muntele Unghia Mare, cu liniile lui geometrice, seamana cu o piramida egipteana, impantata parca dinadins aici in framantatul peisaj carpatin. Tot aici se insiruie muntii Patru, Steiasa, Fundurile si o serie de "clabucete" ramificandu.se spre sud.




Pe stanga raului si ceva mai catre miazazi sunt masivele Negrasul (cu urme de izvoare minerale la poalele sale), Cioparceni, Varfu Mare, Secara, Carabanu, Craitele, iar pe dreapta Prislopul, Lacurile, Rusul si Floreiul. Altitudinea lor medie este de 1.600 m. In continuare, la limita sudica a comunei strajuiesc niste maguri, local denumite "galme". Impadurite fiind catre partea lor superioara Galma Secariei (1137 m), Galma Craitei si Galmeia (1043 m ) fac nota aparte in ansamblul perimetrului montan al localitatii. Astfel, varfullor, partial inierbat, este usor boltit, de forma unei cupole in stil bizantin. Le lipseste stridenta pantelor ametitoare de pe alte meleaguri, in timp ce ele inspira privitorului totodata maretie, calm si echilibru. Prin nota aceasta caracteristica, ele se armonizeaza cu insasi baza larga, accesibila a teraselor prin care. si poarta undele raul Doftana.

Fagaras

 
Localitatea Fagaras , cu cetatea sa multiseculara, a fost mult timp centrul politico-administrativ al tinutului, ca resedinta de district pana in 1886, de comitat intre 1886 si 1918 si apoi resedinta de judet intre 1918 si 1950, polarizand intreaga viata economica, social-politica si culturala a zonei. in anul 1968, o data cu noua reorganizare administrativ-teritoriala, fostul judet Fagaras devine parte componenta a actualului judet Brasov, resedinta judetului fiind trecuta municipiului Brasov.





Din punct de vedere demografic, Fagaras se situeaza in prezent pe locul doi intre celelalte localitati urbane ale judetului, numarul populatiei inregistrand o crestere apreciabila pana in 1990. Dupa aceasta data, se poate observa un oarecare regres, in principal datorita scaderii ratei natalitatii si plecarilor din localitate. Se poate constata gradul ridicat de urbanizare a Fagarasului si densitatea locuitorilor (117 locuitori / 100 kmp), municipiul reprezentand 7,11% din populatia totala a judetului si 9,2% din cea urbana.

Lacu Rosu

 
Este o statiune situata in Carpatilor Orientali, in cadrul carora se situeaza in Grupa Centrala (Moldotransilvanieni); fiind inconjurata de catre Muntii Ceahlau (in Nord) si de catre Muntii Hasmasu Mare (in Sud). O regiune unica in lume unde padurile de brazi vesnic verzi, aerul curat si proaspat asigura conditii favorabile de odihna. Statiunea este un adevarat paradis pentru cei care cauta recreere si odihna, transmitand prin pitorescul peisajului o atmosfera de neuitat.


Statiunea si-a luat numele dupa lacul de aici Lacul Rosu, un lac de baraj natural, aflat langa Cheile Bicazului. Lacul aflat la o altitudine de 983 m, intr-o mica depresiune montana are o clima placuta; subalpina. Media anuala a orelor de stralucire solara este cuprinsa intre 1700-1900. Temperatura medie anuala este de 8°C. Media cea mai scazuta de temperatura este de -7/-4°C, iar cea mai ridicata de 14-18°C. Temperatura apei vara poate atinge 22°C, primavara, toamna 6-10°C. Iarna, lacul este acoperit de un strat de gheata gros de 60-70 cm. Vanturile sunt moderate.

Dambovicioara

Comuna Dambovicioara, formata din satele Podu Dambovitei, Dambovicioara si Ciocanu, este o poarta principala prin care se face intrarea in Muntii Iezer-Papusa prin Valea Dambovitei, Muntii Piatra Craiului prin Valea Dambovicioarei precum si in Muntii Bucegi si Muntii Leaota prin Valea Cheii.


Satul Podu Dambovitei, satul principal al comunei, este localizat pe drumul national DN 73, culoarul Rucar-Bran, la o distanta de 30 km fata de Campulung Muscel si 55 de km fata de Brasov.


Numele satului este dat de stravechiul pod de lemn de peste Dambovita si mai apoi de vestitul pod de piatra din centru construit in timpul domniei lui Constantin Brancoveanu. In intersectia de langa acest pod de piatra gasiti drumul catre Cheile Dambovicioarei, cu o lungime de 5 km, satul Dambovicioara si Pestera Dambovicioara. Urmeaza Cheile Brusturetului si istoricul popas Brusturet de la poalele Pietrei Craiului.


Potentialul hidrografic este reprezentat atat de ape de adancime, slab mineralizate si prezentand o buna potabilitate, cat si de ape de suprafata. Principalul rau este Dambovita cel mai mare afluent al Argesului reprezentand 2/3 din suprafata culoarului. Raul se formeaza in masivul Iezer-Papusa, la o altitudine de 2249 m. Intre izvor si Podu Dambovitei, raul strabate pe circa 42 km lungime o denivelare spectaculoasa de aproape 1500 m, avand o panta medie de 39,4/ km. In acest sector, spectaculoasele chei ale Petrimanului si Plaiului Mare sunt adevarate bijuteri ale naturii, obiective de prima importanta.


Zona dispune de o bogata si diversificata flora si fauna. Aceasta se incadreaza in zona padurilor de fag si conifere. Vegetatia zonelor carstice mai este reprezentata aici si de Garofita Pietrei Craiului, unica in lume, Floarea de Colt, ghintura galbena alaturi de sangele voinicului.

Paltinis

 
Statiune Paltinis este o statiune turistica cu carcater permanent, situata la 32 km sud-vest de Sibiu.



Amplasata la o altitudinea de 1442 m intr-o padure de conifere in Muntii Cindrel, statiunea Paltinis a fost intemeiata de Societatea Carpatina Transilvana in ultimul deceniu al secolului XIX.


Din nucleul initial de vile statiunea conserva Casa turistilor (1894), Casa medicilor (1895) si Sala Monaco (1898), toate declarate monumente istorice.


In anul 1902 statiunea Paltinis a fost legata de Sibiu printr-o sosea care strabate un cadru natural de o frumusete deosebita.


Climatul montan, cu aerul ozonat, recomanda statiunea pentru tratarea asteniilor, a bolii Basedow, a sechelelor pulmonare, surmenaj, hipertiroidie benigna.


Un important obiectiv turistic in statiune il constituie Schitul, o biserica de lemn ridicata in deceniul 3 al secolului XX unde se afla mormantul filozofului Constantin Noica.
Casa memoriala C. Noica, unde filozoful si-a trait ultimii ani de viata, este de asemenea un punct de interes.


Paltinisul este punct de pornire pentru multe trasee turistice in Muntii Cindrel si Muntii Lotrului iar partia de schi de pe Muntele Oncesti dispune de telescaun, teleschi si baby-lift.