Inima

Inima sau cordul este organul reprezentativ al aparatului cardiovascular, ea fiind situată în cutia toracică. Are un rol vital în circulaţia sângelui şi implicit în menţinerea vieţii.

Evoluţia inimii

Nevertebrate

Râma nu are de fapt „inimă”. La această specie apar cinci arce aortice care deservesc acest rol.

Multe nevertebrate, precum bivalvele, au un sistem circulator deschis, unde sângele circulă liber prin cavitatea corporală. La aceste animale sângele este de obicei colectat într-o serie de cavităţi specializate, de unde este îndreptat către inimă şi reeliberat în organism

Vertebrate

Inimile peştilor sunt bicamerale: un atriu şi un ventricul. La peşti, sistemul este format dintr-un singur circuit. Sângele trece prin branhii, apoi în organism, iar apoi ajunge la inimă. Inima este unicul muşchi care se contractă ritmic, pe tot parcursul vietii.

Amfibienii şi reptilele (exceptând crocodilii) au inimă tricamerală, în care sângele oxigenat de la plămâni şi cel neoxigenat din organism intră prin atrii separate, şi este trimis prin valva spirală către vasul de sânge corespunzător - aorta pentru cel oxigenat şi artera pulmonară pentru cel neoxigenat. Valva spirală este esenţială pentru a reduce gradul de amestecare a celor două tipuri de sânge, permiţând astfel animalului o rată metabolică mai înaltă, o activitate mai intensă decât altfel.

Crocodilii, păsările şi mamiferele deţin inimi cu patru camere complet separate. Există astfel două „pompe”, una pentru atrii şi una pentru ventricule. Se consideră că inima tetracamerală a păsărilor a evoluat independent de cea a mamiferelor.

Structura

Inima este un organ musculos ai cărui pereţi au trei părţi:

• miocardul,
• endocardul,
• epicardul.

Inima omului, de altfel ca şi inima tuturor mamiferelor, are patru camere: atriu drept şi stâng, şi ventricul dreptstâng. şi

Conform ultimelor studii făcute de Karolinska-Institute din Stockholm, inima se regenerează in proporţie de ca. 50% pe parcursul vieţii. La 25 de ani inima se regenerează in proporţie de ca. 1% ajungând la 75 de ani la un ritm de regenerare de 0,45%.

Inima omului

Inima omului este un organ lung de aproximativ 15 cm, cu un diametru de 11 - 12 cm, şi poate cântări până la 275 - 300 grame. Aproximativ 250g la femei si 275 la bărbaţi. Are formă de pară, cu vârful orientat spre stânga, sprijinându-se de diafragmă.

Afectiuni ale inimii

Anevrismul cerebral

Un anevrism cerebral este o umflatura sau un balon care se formeaza intr-un vas de sange din creier. Forma unui anevrism este asemanatoare cu a unei boabe care se prinde de tulpina creirului.

Angina pectorala

Durerea in piept este unul dintre cele mai frecvente motive pentru care oamenii chema serviciul de ambulanta. Angina poate fi descrisa ca un disconfort, greutate, presiune, arsura, apasare sau senzatie de durere care uneori poate fi confundata cu indigestia.

 

Ateroscleroza

Arterele sunt vase de sange care transporta oxigenul si substantele nutritive de la inima spre restul corpului. Arterele sanatoase sunt flexibile, puternice si elastice. Peretele interior este neted astfel ca sangele poate sa curga fara restrictii. Dar, in timp, prea multa tensiune in artere poate face peretii rigizi si grosi, restrictionand uneori fluxul de sange spre organe si spre tesuturi. Acest proces se numeste arteroscleroza sau “intarirea arterelor”.

 

Boala arterelor coronare

Arterele coronare sunt vasele de sange care transporta sangele spre muschiul inimii. Ateroscleroza coronara este ateroscleroza arterelor coronare. Ateroscleroza apare atunci cand arterele sunt infundate si ingustate, restrangand fluxul de sange spre inima. Fara sangele necesar, inima este lipsita de oxigen si de substantele vitale de care are nevoie ca sa functioneze in conditii bune. Daca inima nu are destul sange ca sa functioneze corect, se poate declansa angina sau atacul de cord. Problema este ca multe persoane care au acest fel de boala de inima nu constientizeaza acest lucru.

 

Coarctatia de aorta

Coarctatia de aorta - sau coarctatia aortica – reprezinta o ingustare a aortei, vas de sange mare care pompeaza sangele in organism si ofera sange bogat in oxigen corpului. Cand se produce aceasta afectiune inima pompeaza mai greu sangele prin partea ingustata a aortei.

 

Defecte congenitale cardiace

Congenital inseamna ca persoana s-a nascut cu acea boala.
Defectele congenitale ale inimii sunt anomalii in structura inimii care sunt prezente la nastere. Aproximativ 8 din fiecare 1000 de nou-nascuti au defecte congenitale ale inimii de la usoare pana la severe.

 

Dementa

Dementa nu este o boala ci un grup de simptome care afecteaza abilitatile intelectuale si sociale destul de sever incat sa interfereze cu activitatile de zi cu zi. Ea este cauzata de afectiuni ale creierului sau modificari in functionarea acestuia. In functie de cauza care determina dementa exista mai multe tipuri insa boala Alzheimer este cea mai intalnita.

 

Fibrilatia atriala

Fibrilatia atriala (FA) este cea mai comuna tulburare de ritm a inimii.Inima se contracta (bate) si pompeaza sange cu regularitate, de exemplu, la o frecventa de 60 batai pe minut exista o bataie la fiecare secunda. Inima poate batea mai repede sau mai incet, cu un interval mai scurt sau mai lung intre batai dar intervalul dintre batai este constant pe o anumita perioada de timp. Acest ritm regulat apare ca un rezultat al descarcarilor electrice regulate care circula prin inima si produc contractia muschiului inimii. In fibrilatia atriala, atriile inceteaza sa bata regulat. In schimb, ele tremura (fibrileaza) intr-un mod dezorganizat. In FA, descarcarile electrice sunt neregulate si rapide si, drept rezultat, inima bate in mod neregulat si de obicei rapid. O inima cu fibrilatie poate sa nu pompeze tot atat de mult sange ca si o inima normala.

 

 

Hipertensiunea arteriala

Hipertensiunea este definita ca o crestere a presiunii sangelui peste limita normala si care poate cauza afectiuni ale inimii, creierului, rinichilor si ochilor. Tensiunea crescuta a sangelui (HT) este numita ucigasul tacut deoarece o poti avea ani la rand fara a fi constient de ea. Cu alte cuvinte boala poate evolua fara simptome –in liniste - ca in final sa dezvolte unul sau mai multe potentiale complicatii severe sau fatale cum ar fi infarctul sau atacul cerebral. Dar inainte de a intelege HT trebuie inteles modul in care functioneaza tensiunea sangelui.

 

Prolapsul de valva mitrala

Prolapsul de valva mitrala apare atunci cand valva dintre camera superioara stanga (atriul stang) si camera inferioara stanga (ventriculul stang) nu se inchide in mod corespunzator. In cazul in care se produce prolapsul sangele urca inapoi in atriu. Aceasta afectiune, uneori, duce la scurgeri de sange inapoi in atriul stang, o boala numita regurgitare de valva mitrala.
La majoritatea oamenilor, prolapsul de valva mitrala nu pune in pericol viata si nu necesita tratament, cu toate acestea exista si cazuri care necesita tratament.

 

Varicele

Varicele sunt vene mari, rasucite ca niste sfori si pot cauza durere, umflaturi sau mancarimi. Ele sunt forme extreme de telangiectazii. Cuvantul varicoza vine din latinescul varix, care inseamna rasucit. Varicele apar de cele mai multe ori pe picioare, cu toate ca pot aparea si in alta parte. ( De exemplu, hemoroizii sunt varice pe zona rectala ). Telangiectziile sunt similare varicelor, dar sunt mai mici. Ele sunt deseori rosii sau albastre si sunt mai aproape de suprafata pielii decat varicele. Pot aparea ca ramurile de copac sau panza de paianjen, cu liniile scurte, intretaiate. Telangiectaziile pot fi gasite pe picioare si fata. Aceastea poate acoperi fie o zona foarte mica sau foarte mare a pielii. Pentru a intelege ce se intampla se studiem putin ce fac venele.