India

India, oficial Republica India, este o ţară din sudul Asiei. India se află pe locul 7 în ierarhia ţărilor după suprafaţă, pe locul doi după numărul locuitorilor şi este statul democratic cu cei mai mulţi locuitori. India are o zonă de coastă cu o lungime de 7000 de km^[2] şi graniţe cu Pakistan^[notă] la vest, Nepal, Republica Populară Chineză şi Bhutan la nord-est, şi Bangladeş şi Myanmar la est. În Oceanul Indian, ea este adiacentă cu naţiunile insulare Sri Lanka, Maldive şi Indonezia.

Cămin al civilizaţiei hinduse a văii, centrul a importante drumuri comerciale şi vaste imperii, India a jucat un rol major în istoria umanităţii. Brahmanismul, Hinduismul, Sikhismul, Budismul şi Jainismul îşi au originea în India, în timp ce Islamismul şi Creştinismul se bucură de o bogată tradiţie aici. Colonizată ca parte a Imperiului Britanic în secolul nouăsprezece, India şi-a câştigat independenţa în 1947 ca naţiune unificată după o un efort susţinut depus în această direcţie. Atât populaţia ţării, cât şi flora şi fauna, aspectul geografic şi sistemul climatic sunt printre cele mai diversificate din întreaga lume. De asemenea India este ţara de origine a piperului

Istorie

Vestigiile din epoca de piatră cu picturi ale lui Bhimbetka in Madhya Pradesh sunt cele mai vechi mărturii de existenţă a vieţii umane în India. Primele comunităţi permanente cunoscute au apărut acum 9000 de ani şi s-au dezvoltat gradual formând civilizaţia din valea Indusului, care a apărut în jur de 3300 î.C. Apoi perioada vedică a pus bazele Hinduismului şi ale altor aspecte culturale, care caracterizează societatea indiană din jurul anului 500 î.C. Începând cu 550 î.C. s-au dezvoltat şi alte forme de comunităţi, care au dat naştere la diferite regate şi republici independente cunoscute sub numele de Mahajanapadas. Cel mai important dintre acestea a fost regatul Magadha, care a dominat peste vaste regiuni orientale.

În secolul 3 î.Hr., cea mai mare parte din Asia meridională, a fost unită sub dominaţia imperiului maur al suveranului Chandragupta Maurya. Acest vast imperiu, primul care a unificat aproape întregul subcontinent, a înflorit sub domnia imperatorului Aśoka, una dintre figurile cele mai proeminente din istoria antică a Indiei. Această vastă unificare a fost continuată doar după multe secole de la căderea imperiului maur, de un alt mare imperiu, Imperiul Gupta, în sec 3 î.Hr., într-o perioadă definită ca „vârsta de aur a Indiei Antice“. După căderea imperiului Gupta, regii care au urmat au sprijinit formarea unor noi dinastii, mai ales în partea meridională unde au luat naştere noi imperii, dintre care cele mai importante au fost cele ale dinastiilor Chalukya, Rashtrakuta, Hoysala, Pallava, Pandya, şi Chola. În epoca marilor imperii din antichitate, ştiinţa, ingineria, arta, literatura, astronomia şi filozofia au înflorit sub conducerea diferiţilor regi şi împăraţi.

După marile invazii provenite din Asia centrală, în sec X şi XII, mare parte din India de nord a trecut sub dominaţia sultanului din Delhi, primul şi cel mai vast imperiu mongol de apoi. Împăraţii mongoli şi-au extins treptat regatele până când au ocupat cea mai mare parte din subcontinent. Cu toate acestea diverşi regi indigeni au rezistat în partea de sud acestor cuceriri, de exemplu Imperiul Vijayanagara. Între secolele XVII-XVIII supremaţia imperiului mongol s-a diminuat, iar imperiul Maratha a devenit puterea dominantă. Din secolul al XVI- lea unele ţări europene, printre care Portugalia, Olanda, Franţa şi Regatul Unit au început să facă schimburi comerciale cu aceste zone, dar când au văzut dezbinarea între diferiţi regi au profitat şi şi-au impus coloniile lor în aceste zone. În 1856 cea mai mare parte din India era sub controlul Companiei Engleze a Indiei Orientale. Un an mai târziu o revoltă cunoscută sub numele de Primul război de independenţă indiană, a pus serios în pericol domeniul comunităţii britanice, dar în final revolta a fost înăbuşită. În consecinţă, India a trecut sub Directa Guvernare a Coroanei Britanice drept colonie a Imperiului Britanic.

În prima jumătate a secolului XX a fost lansată o luptă de independenţă la nivel naţional de către Congresul Naţional Indian şi alte organizaţii politice. În anii 20 şi 30 cu mişcarea condusă de Mahatma Gandhi, milioane de persoane au participat la o campanie de neascultare civilă de masă. În 15 august 1947, India a obţinut independenţa în faţa Marii Britanii, dar a fost divizată în două teritorii independente, un domeniu al Indiei şi un domeniu al Pakistanului, conform legii musulmane. Trei ani mai târziu, în 26 ianuarie 1950, India a devenit republică şi a intrat în vigoare o nouă constituţie.

După independenţă au apărut diverse religii şi caste în diverse părţi ale ţării, care însă au făcut faţă diferitelor obstacole create de toleranţă şi reformele constituţionale.

Terorismul în India constituie o importantă problemă de siguranţă, mai ales în regiunea Jammu şi Caşmir în nord-estul Indiei, iar mai recent chiar şi în marile oraşe cum sunt Delhi şi Mumbai. Atacul din 2001 la Parlamentul Indian rămâne cel mai grav. India e membru fondator al mişcării Ţărilor Non-Alineate şi al Naţiunilor Unite. În 1974 India a condus un test nuclear subteran, şi apoi alte 5 teste în 1998, ceea ce a făcut ca India să fie recunoscută ca putere atomică. Începând cu 1991, importante reforme economice, au făcut din India una din ţările cu rata de creştere economică printre cele mai mari din lume, fapt care a contribuit, atât la nivel regional cât şi global, la creşterea nivelului de trai.

Geografie

Relief India peninsulară este formată dintr-un podiş vechi, Podişul Deccan, care este semideşert şi mărginită de Gaţii de Vest şi Gaţii de Est, sub 2.000 de metri (aceştia având aspectul de munţi). Un alt podiş important este Podişul Thar (deşert). Tot în India se află Munţii Himalaya (peste 8.000 de metri). Câmpii: Câmpia Indo-Gangetică. India continentală se situează sub sistemul himalayan.

Clima

Este predominant tropical-musonică.

Hidrografia

Cuprinde sistemul Brahmaputra-lulu. Reţeaua hidrografică este influenţată de cele trei mari unităţi de relief şi climă. Principalele fluvii sunt Gange şi afluentul său, Brahmaputra. Ambele cu izvoarele în Himalaya, se varsă în Golful Bengal printr-o imensă deltă comună. Au debite bogate, sunt navigabile şi favorizează irigaţiile. Râurile din Podişul Dekkan sunt mai scurte (cel mai lung fiind Godavari care nu depăşeşte 1500 km) şi au debite variabile.

Economie

Sectorul industrial este foarte diversificat şi include atât industria grea, cât şi fabricarea unor produse de înaltă tehnologie. Principala regiune industrială se află în est, cu zăcăminte de cărbuni, minereu de fier şi centre sidelurgice, centre industriale diverse; tot aici se află centrul industrial şi urban Calcutta. Alte concentrări industriale sunt localizate la Mumbai, Bangalore, Madras, Delhi.

La nivel mondial, India este un important producător de cărbuni, minereu de fier, bauxită, diamante şi sare. Este în creştere producţia de petrol şi gaze naturale. Industria prelucrătoare plasează India printre primele unsprezece ţări ale lumii ca valoare a producţiei. Predomină încă ramurile tradiţionale: textilă (îndeosebi prelucrarea bumbacului; locul 2 pe glob) şi alimentară (este cel mai mare producător mondial de zahăr şi unt). S-a afirmat puternic industria constructoare de maşini, care produce o gama variată: de la tractoare, locomotive şi vapoare până la sateliţi artificiali, India fiind una dintre puţinele ţări care au dezvoltat industria cosmică. India are şi o puternică industrie cinematografică. Ocupă locul 2 pe glob în domeniu, după S.U.A., oraşul Mumbai fiind supranumit „Hollywood-ul Indiei”.

Agricultura este de mare randament, fiind principala ocupaţie a populaţiei. La unele produse agricole ocupă poziţii foarte bune, cum ar fi vorba de grâu, orez şi zahăr(locul 2 la fiecare pe glob), bumbac(locul 3), minereu de fier şi soia(locul 5). În privinţa producţiei de ceai, ocupă 1 loc pe glob. Are, totodată, cel mai mare efectiv de bovine.