Fructele

CIRESELE




REGN:PLANTAE
INCRENGATURA:MAGNOLIOPHYTA
CLASA:MAGNOLIOPSIDA
ORDIN:ROSALES
FAMILIE:ROSACEAE
GEN:PRUNUS
SPECIE:PRUNUS AVIUM



Ciresul crestea în stare salbatica în Asia occidentala. A fost adus în Europa înca din antichitate, gratie romanului Lucullus.

Indicatii

Acest fruct carnos pare sa fi fost oferit de Natura doar pentru placerea pulpei sale zemoase. Insa din analize rezulta ca cireasa are o puternica actiune detoxifianta si depurativa care o recomanda reumaticilor, persoanelor care sufera de guta sau constipatie, artriticilor, celor cu litiaze renale si biliare.

Tinând o cura de cirese se obtin rezultate remarcabile. Exista doua moduri de a urma tratamentul: minicura si cura exclusiva. Minicura: dimineata, pe stomacul gol, se începe cu o doza minima de 100 g. Se creste progresiv doza pentru a ajunge la sfârsitul celei de-a treia saptamâni la 500 g. De la doza de 300 g, se împarte cantitatea în trei prize pâna la prânz, si nu se mai consuma nici un alt aliment.
în timpul curei nu este recomandat abuzul de grasimi animale, zahar rafinat sau alcool. Prânzurile si cinele usoare vor fi binevenite pentru ca aceasta terapie naturista sa aiba efectele pozitive scontate.

Cura exclusiva se face timp de trei sau patru zile, perioada în care se manânca doar cirese; aceasta cura se poate relua în fiecare luna. Intre o priza si alta este recomandat sa se bea apa minerala. Cantitatea de cirese este cuprinsa între doua si trei kilograme pe zi. Anumiti autori recomanda pâna la cinci kilograme de cirese pe zi. Dar capacitatea de absorbtie este variabila de la o persoana la alta. Aceasta cantitate de fructe se consuma în mai multe prize în timpul zilei.

Oricare ar fi fructul ales, o cura exclusiva reclama întotdeauna, la începerea ei, o anumita prudenta, o crestere progresiva a cantitatii, pentru a nu risca anumite tulburari digestive. Motivul este usor de înteles: un organism obisnuit de multa vreme cu un dezechilibru alimentar poate reactiona violent la un nou mod de alimentatie.


Cura de cirese se mai recomanda hepaticilor, carora le regleaza functionarea ficatului, persoanelor demineralizate, celor cu afectiuni biliare, celor cu stari avansate de oboseala, anemicilor, copiilor cu deficiente de crestere, celor cu afectiuni nervoase, pentru ca medicina moderna recunoaste efectul sedativ al acestui fruct remarcabil.
Ciresele stimuleaza organismul si au o actiune favorabila asupra imunitatii naturale, având si o functie de reglare a aparatului digestiv, în special a fermentatiei intestinale.
Foarte bogat în potasiu, acest fruct este un excelent diuretic.


Ciresele au un continut bogat în provitamina A, care creste acuitatea vizuala si întretine tesuturile (tegumente, mucoase, epitelii).
începând cu vârsta de 40 de ani, unii indivizi pot suferi de acidoza si de alcaloza, raspunzatoare de o îmbatrânire precoce; prin actiunea sa reechilibranta asupra pH-ului sangvin, cireasa atenueaza aceste tulburari.

Zaharul predominant este levuloza, perfect asimilabila de catre diabetici.
Sucul de cirese provoaca eliminarea resturilor alimentare si a toxinelor din organism. Reumaticii, gutosii si artriticii trebuie sa îl consume. Sucul de cirese îndeplineste si o misiune de curatare a cailor urinare si a intestinelor.
Dupa cum se stie, cozile de cirese au proprietati medicinale recomandate în bolile cailor urinare. In afara de calitatile lor antiinflamatorii, ele sunt renumite pentru favorizarea diurezei.
Ceai diuretic si antiinflamator: se lasa sa fiarba 30 g de cozi de cirese, timp de zece minute, într-un litru de apa. Se strecoara. Se beau trei cesti pe zi.

Gripa: se lasa la macerat 50 g de cozi de cirese într-un litru de apa, timp de 12 ore. Apoi se fierb zece minute si se lasa sa infuzeze înca zece minute. Se strecoara. Preparatul se bea în patru reprize pe zi.
Colici nefritice: se fierb 50 g de cozi de cirese într-un litru de apa. Se bea o ceasca înainte de fiecare masa.

Uz extern

Cireasa este prietena tenurilor uscate si obosite: o mâna de cirese curatate de sâmburi se dau prin mixer; aplicati aceasta pasta pe fata si relaxati-va întins la orizontala. Masca are efect daca este lasata sa actioneze circa 20 de minute.

PIERSICILE



Sarace in calorii, aceste fucte pot fi consumate la discretie chiar si de catre persoane care tin la silueta sau doresc sa slabeasca. Sunt energizante, hidrateaza excelent (87% din continut este apa), stimuleaza apetitul si secretia sucurilor gastrice si au proprietati diuretice, laxative. Daca vrei sa-ti reglezi activitatea ficatului si a intestinelor, mananca 3-4 piersici dimineata, in loc de micul dejun, cateva zile la rand. Fibrele continute de aceste fructe sunt foarte bine tolerate de sistemul digestiv, de aceea sunt recomandate chiar si copiilor de varsta foarte mica. Consumul regulat de piersici ii ajuta si pe cei care sufera de litiaza urinara, reumatism, guta. Gratie substantelor pe care le contin, au darul de a proteja celula nervoasa si de a mentine echilibrul sistemului nervos, fiind recomandate in nevroze. Intareste imunitatea Un fruct de marime medie, consumat cu coaja, poate acoperi aproape trei sferturi din necesarul zilnic de vitamina C. Pe langa aceasta, piersicile mai contin si cantitati deloc neglijabile de provitamina A, vitaminele B3, B5, E, fier, magneziu, fosfor, zinc, iod, potasiu si seleniu. Sunt bogate in fitonutrienti, antioxidanti si carotenoide, deci ajuta la reducerea riscului de aparitia a unor boli grave precum cancerul, maladiile cardiovasculare, artrita, unele afectiuni oculare. Antioxidantii contracareaza efectele negative ale radicalilor liberi, impiedica distrugerea prematura a celulelor si tesuturilor si intaresc imunitatea. Piersicile pot fi consumate si sub forma de suc, deoarece sucul pastreaza toate calitatile fructului, inclusiv proprietatile sale laxative. Pentru a obtine un efect mai eficient si mai rapid, sucul se bea chiar inainte de masa Ceai contra infectiilor parazitare Ceaiul din frunze de piersic este util in tratarea infectiilor parazitare intestinale, are actiune calmanta, antispastica si slab purgativa. Infuzia se prepara din 30 g de frunze la 500 ml apa clocotita, se acopera vasul, se lasa sa infuzeze 10 minute, apoi se strecoara. Se bea cate o ceasca de trei ori pe zi, dupa mesele principale. Cura de piersici antirid16-22 ani Cura trebuie sa fie asociata cu o dieta saraca in condimente si elemente foarte fierbinti. Se recomanda alimentele consistente, insa in cantitati foarte mici. Se mananca zilnic 150-200 g de piersici, de preferat in prima parte a zilei, inainte de masa de pranz. Consumul de lichide este, de asemenea, foarte important in prima parte a zilei si nu trebuie sa fie sub 1 litru de apa intre orele trezirii de dimineata si masa de pranz. 23-36 de ani Este nevoie de o alimentatie bazata pe alimente ce contin foarte multi aminoacizi absorbabili, adica proteine animale, mai ales din supe bine fierte. Absorbtia aminoacizilor esentiali antreneaza si absorbtia principiilor active din pulpa de piersica, cu efect asupra regenerarii tenului. O cura ideala cu pulpa de peirsica impune consumul a 1-1,5 l supa concentrata de vita sau pui pe zi si 150-250 g piersici intre micul dejun si masa de pranz (cu minimum o ora inainte de dejun). Imediat dupa cina se recomanda 70-80 g pulpa de piersica, urmata de consumul a 100-150 ml apa rece. Atentie! O cura antirid eficienta trebuie sa fie asociata obligatoriu cu un consum mai redus de cafea si bauturi cofeinizate care scad semnificativ absorbtia principiilor active. 37-51 de ani Si in cazul acestei categorii de varsta, alimentatia favorabila curei antirid cu piersici trebuie sa respecte cateva principii. Micul dejun sa fie rece, servit la 15-20 minute dupa trezire (nici mai devreme, nici mai tarziu!) si sa contina numai alimente putin condimentate, foarte putin sarate si foarte putin aromate. Consumul de lichide sa nu fie restrictionat absolut deloc in prima jumatate a zilei, pe principiul "bea cand vrei, cat vrei si cat potii, iar lichidele sa fie de preferat apa obisnuita sau plata si putine bauturi foarte dulci sau foarte aromate. La pranz se poate consuma orice, in afara de prajeli, ulei sau alte grasimi. Cina trebuie sa fie putin voluminoasa, de preferat uscata, fara ciorbe, supe sau sosuri. Se consuma 200-250 g piersici, intre dejun si cina. 52-69 de ani Cura de piersici va fi eficienta daca alimentatia este bazata mai mult pe vegetale verzi si legume, dimineata si la masa de seara. Se recomanda ca la dejun sa se consume obligatoriu carne de vita sau pui, in supe sau ciorbe concentrate, fierbinti. Se recomanda cate 150 g pulpa de piersici dupa fiecare masa si 100 ml suc de piersici natural cu o ora inainte de culcare. Cercetarile biochimistilor au aratat ca in pulpa piersicii exista numeroase substante care pot regenera tesutul pielii, fructul fiind folosit in cure atat pentru intretinerea sanatatii glandulare, cat si pentru prevenirea si eliminarea ridarii. Substantele active din piersici nu actioneaza direct asupra tenului, ci asupra secretiei unor hormoni ai creierului de tip serotonine, care cresc eficienta controlului nervos asupra proceselor care se petrec la nivelul pielii. Cercetatorii estimeaza ca un consum zilnic de 300-350 g pulpa de piersica, timp de 45 de zile, poate scadea viteza proceselor de ridare cu 55-65%. Cura antirid este insa eficienta numai in anumite conditii de respectare a unor aspecte ale dietei si de atitudine comportamentala, in functie de varsta.

REGN:PLANTAE
INCRENGATURA:MAGNOLIOPHYTA
CLASA:MAGNOLIOPSIDA
ORDIN:ROSALES
FAMILIE:ROSACEAE
SUBFAMILIE:PRUNOIDEAE
GEN:PRUNUS
SPECIE: PRUNUS PERSICA

CAPSUNELE O MINUNE TERAPEUTICA 

Sunt racoritoare si dulci, proaspete si usoare, numai bune pentru zilele toride de vara, si pentru sanatatea ta.

Denumire stiintifica: Fragaria grandiflora
Familia: Rosaceae
Origine: Hibrid
Dimensiuni: 5 - 10 cm

Aceste fructe sunt bogate in vitamine si minerale, au putine calorii, sunt dulci in mod natural si sunt foarte usor de preparat. Sunt foarte bogate in antioxidanti, care lupta impotriva radicalilor liberi din organismul tau. Capsunele sunt, de asemenea, un luptator redutabil impotriva atacurilor cerebrale, infarcturilor si bolii Alzheimer. O portie de capsune (aproximativ 200 de grame) are un aport de 210 mg de potasiu, un mineral care diminueaza riscul de atac de cord sau de atac cerebral. Capsunele contin, de asemenea, si acid folic - un ingredient esential in producerea celulelor rosii din sange. Capsunele ar putea fi vandute si sub numele de complex de vitamine, daca te gandesti ca ele contin vitamine si minerale precum B2, B5, B6, C, E si K, fier, sodiu, calciu, potasiu, siliciu si, in cantitati mai mici - magneziu, fosfor, sulf, iod, brom si acid salicilic. Au o actiune benefica asupra ficatului, ajutand, datorita vitaminei K, la insuficienta hepatica si disfunctiile biliare. Capsunele mai sunt indicate in afectiuni renale, ateroscleroza, varice, intoxicatii alcoolice sau cu tutun. Acest fruct favorizeaza eliminarea acidului uric, fiind un ajutor pretios in tratarea reumatismului si gutei.


EXCELENTE IN ALIMENTATIE SI NU NUMAI
Capsunele sunt sarace in calorii: 100g de capsune au doar 32 de calorii si asigura aproape 100% din necesarul zilnic de vitamina C. Spala-le doar inainte sa le consumi, cu codite cu tot. Abia apoi le poti indeparta, altfel vei pierde multe vitamine si minerale prin procesul de spalare. Cu toate ca aceste fructe pot fi incluse intr-o multitudine de salate, aperitive si deserturi, pentru a obtine toate beneficiile din ele, cel mai bine este sa le mananci crude. De asemenea, poti profita si de proprietatile antirid ale capsunelor. Striveste cateva capsune si fa-ti o masca pe care o asezi pe fata curata. Las-o sa actioneze cat mai mult timp posibil, dupa care inlatur-o cu apa minerala. Vei obtine un ten luminos si mai odihnit!
320 DE CALORII ARE UN KILOGRAM DE CAPSUNE
90% APA CONTIN ACESTE FRUCTE, DAR SI MULTE VITAMINE SI MINERALECapsunele sunt sarace in calorii: 100g de capsune au doar 32 de calorii si asigura aproape 100% din necesarul zilnic de vitamina C. Spala-le doar inainte sa le consumi, cu codite cu tot. Abia apoi le poti indeparta, altfel vei pierde multe vitamine si minerale prin procesul de spalare. Cu toate ca aceste fructe pot fi incluse intr-o multitudine de salate, aperitive si deserturi, pentru a obtine toate beneficiile din ele, cel mai bine este sa le mananci crude. De asemenea, poti profita si de proprietatile antirid ale capsunelor. Striveste cateva capsune si fa-ti o masca pe care o asezi pe fata curata. Las-o sa actioneze cat mai mult timp posibil, dupa care inlatur-o cu apa minerala. Vei obtine un ten luminos si mai odihnit!
320 DE CALORII ARE UN KILOGRAM DE CAPSUNE
90% APA CONTIN ACESTE FRUCTE, DAR SI MULTE VITAMINE SI MINERALE

BANANELE 

REGN:PLANTAE
INCRENGATURA:MAGNOLIOPHYTA
CLASA:LILIOPSIDA
ORDIN:ZINGIBERALES
FAMILIE:MUSACEAE
GEN: MUSA

 DESCRIERE

Banana este una dintre cele mai vechi si mai cunoscute fructe din lume. Este delicioasa, nu are samburi si poate fi gasita in orice sezon. Coaja sa groasa este o excelenta protectie impotriva bacteriilor si a contaminarii.


VALOARE NUTRITIVA
Banana este un fruct cu o valoare nutritiva ridicata. Este o buna sursa de calorii fiind bogata in elemente solide, iar continutul de apa este scazut. O banana mare poate oferi mai mult de  100 calorii. Contine o cantitate mare de zahar asimilabil, ceea ce o face o sursa buna de energie.

Valorile pentru 100 g de fruct:

Proteine 1.2%

Minerale 0.8%

Fibre 0.4%

Carbohidrati 7.2%

Continut 70.1%

Grasimi 0.3%

Calciu 85 mg

Fosfor 50 mg

Fier 0.6 mg

Vitamina C 8 mg

Banana constitue aproape o dieta echilibrata in combinatie cu laptele. Contine multe proteine, care au trei dintre cei mai importanti amino-acizi. Banana in combinatie cu laptele ofera toti nutrientii necesari corpului.


BENEFICII NATURALE SI PROPRIETATI CURATIVE 
Banana este cunoscuta ca oferind o digestie sanatoasa si creeaza un sentiment de intinerire. Bananele ajuta la retinerea calciului, fosforului si azotului. 


DEREGLARI INTESTINALE 
Banana este folosita ca hrana dietetica impotriva dereglarilor intestinale datorita formulei sale usoare. Este singurul fruct care se poate manca crud fara a determina aparitia ulcerului cronic. Ea neutralizeaza supra aciditatea a sucurilor gastrice. Banana este usor de digerat si un laxativ usor, indepartand simptomele acute si incepand procesul de insanatosire.

UTILIZARI MEDICINALE ALE BANANEI

Anemie - bogate in fier, bananele stimuleaza producerea de hemoglobine din sange, ajutand astfel in cazurile de anemie.

Presiunea arteriala - acest fruct tropical este foarte bogat in potasiu, dar cu un continut scazut de sare, este perfect pentru cei ce au probleme cu presiunea arteriala. Oamenii de stiinta din SUA merg pana la a afirma ca banana reduce riscul de crestere a presiunii arteriale si infarct. Creste capacitatea de concentrare - cercetarile au aratat ca 200 de elevi dintr-o scoala din Marea Britanie care mancau cate o banana de 3 ori pe zi, la mesele principale, au obtinut rezultate mai bune la examene; motivul ar fi cantitateamare de potasiu din banana.

Constipatie - aliment bogat in fibre, banana ajuta la reluarea activitatii normale a intestinelor.

Depresia - conform unui studiu recent asupra persoanelor ce sufera de depresie, majoritatea au afirmat ca se simt mai bine dupa ce mananca o banana; acest lucru se intampla deoarece banana contine trytophan, un tip de proteina pe care organismul il transforma in serotonina, substanta despre care se stie ca duce la relaxare, la imbunatatirea starii afective, etc.

Muscaturile de tantari - inainte sa fugiti la prima farmacie dupa o crema impotriva muscaturilor de tantari, incercati sa frecati locul afectat cu partea interioara a coajei de banana; este un remediu foarte bun, care reduce iritatia si umflarea.

Calmeaza nervii - fiind bogate in vitamina B, bananele ajuta la calmarea sistemului nervos.
Ati stat peste noapte la servici? Stresul de la locul de munca duce la ingerarea unor cantitati mari de ciocolata si alte produse pe baza de ciocolata. Pentru a evita senzatia de foame cauzata de stres, e bine sa controlam nivelul de zahar din sange prin consumarea unor alimente care sa includa carbohidrati, cum sunt bananele.

Fumatul - bananele ii ajuta si pe cei care doresc sa se lase de fumat, prin nivelurile mari de vitamina C, A1, B6, B12 pe care le contin, precum si datorita magneziului si potasiului; acestea ajuta corpul sa se refaca dupa efectele lipsei de nicotina.

Stres - potasiul este o substanta minerala vitala, care ajuta la normalizarea batailor inimii, trimite oxigen la creier si mentine constanta cantitatea de apa din corp. Cand suntem stresati, metabolismul se accelereaza si nivelul de potasiu scade - poate fi adus la normal cu o masa de banane.

Infarct - conform revistei The New England Journal of Medicine, cine mananca banane in mod regulat isi reduce riscul de infarct cu pana la 40%.

Controleaza temperatura - multe culturi vad banana ca fiind un fruct racoritor care poate scadea atat temperatura fizica cat si cea emotionala a gravidelor.

Ulcer - banana este folosita in dietele pentru regularizarea traficului intestinal deoarece are o textura fina si moale. Este singurul fruct care poate fi mancat crud fara a face rau celor suferinzi de ulcer. De asemenea, banana neutralizeaza aciditatea crescuta si reduce iritatiile, captusind peretii stomacului.

Tratarea negilor - cei care se trateaza numai pe cale naturala, spun ca trebuie sa puneti pe neg partea interioara a unei coji de banana si sa legati cu un plasture.
Banana este un leac bun impotriva mahmurelii, mai ales daca e mancata sub forma unui milkshake indulcit cu miere. Banana calmeaza stomacul si, cu ajutorul mierii, reface nivelul de zahar din sange, in timp ce laptele calmeaza si hidrateaza organismul.



KIWI


In ultimul timp oamenii sunt din ce in ce mai interesati de alimentatie si de rolul acesteia pentru sanatatea lor. Toate dietele sanatoase prescriu consumarea fructelor, legumelor si cerealelor, problema este insa ca nu toate fructele sunt perfecte din punctul de vedere al nutrientilor continuti; majoritatea au numai vitamina A sau C si ofera energie din zahar sau fibre. Kiwi contine si aceste vitamine, desigur, dar ofera mult mai multe beneficii decat celelalte fructe.


Kiwi si substantele nutritive
Conform unor studii recente, kiwi este fructul cu cele mai multe substante nutritive din categoria fructelor importante; de exemplu, kiwi contine mai multa vitamina C decat o portocala.
Kiwi contine o gama larga de substante nutritive:
- luteina, o substanta care este apreciata din ce in ce mai mult pentru eficacitatea ei in reducerea riscului de aparitie a cancerului, a bolilor de inima si in prevenirea cataractei. Kiwi este considerat a fi, dupa porumb, fructul cu cea mai bogata sursa de luteina.
- kiwi contine toate tipurile de fibra care protejeaza impotriva bolilor de inima, a diabetului, cancerului, etc.
- cuprul este un mineral cu rol vital in procesul de crestere a copiilor pentru ca ajuta la intarirea oaselor, la dezvoltarea creierului si la construitea sistemului imunitar.
- kiwi contine mai mult potasiu decat bananele; potasiul ajuta la functionarea eficienta a inimii si are un rol semnificant in controlul presiunii arteriale.
- alte minerale si substante: magneziu, fier, calciu, vitamina E, B6, C, acid folic, magneziu, crom, potasiu.
Nu uitati ca semintele de kiwi sunt cele care incorporeaza toti nutrientii - proteine, vitamine, minerale. 


Kiwi si cancerul
O treime din decesele survenite de pe urma cancerului sunt cauzate de o varietate de factori ce tin de dieta. Conform studiilor realizate de Asociatia Americana de Cancer, oamenii care mananca mai multe fructe si legume care contin antioxidanti au risc mai scazut de a se imbolnavi de cancer; de asemenea, suplimentele nutritive cu continut de antioxidanti s-au dovedit a nu avea nici un efect in prevenirea cancerului.
Antioxidantii cum sunt vitamina C, E, seleniul, etc. se gasesc din abundenta in fructe si legume. Specialistii spun ca daca mancam cinci sau mai multe fructe sau legume pe zi reducem riscul de a ne imbolavi de diferite forme de cancer.
Din punctul de vedere al antioxidantilor prezenti, kiwi se alfa pe locul trei, dupa portocale si struguri.


Pastrarea fructelor kiwi
Daca fructul este copt si moale la atingere, trebuie pus la rece pentru a se pastra mai mult. Umezeala este importanta pentru kiwi; daca nu consumati fructul imediat e recomandabil sa il pastrati intr-o punga de plastic.
Kiwi nu se altereaza cam 2-3 saptamani de cand il cumparati, sau mai mult, daca il tineti la rece si izolat. Kiwi NU se aseaza alaturi de alte fructe sau legume. Se tine departe de surse de caldura si nu in lumina directa a razelor de soare.


Consumarea fructului
Desi majoritatea oamenilor prefera sa cojeasca bine kiwi inainte de a-l manca, aceasta operatie nu este neaparat necesara. Este destul sa racaiti usor coaja maro, pentru ca in stratul de sub ea se afla cea mai mare cantitate de vitamina C. Daca preferati sa feliati kiwi, trebuie sa stiti ca, faca aciditatea fructului are un rol important in pastrarea vitaminelor, care altfel s-ar pierde din cauza caldurii, uscarii sau oxidarii. Prin urmare, este recomandat sa il consumati imediat dupa taiere; odata taiat, nu trebuie lasat la aer liber.




PORTOCALELE 
Portocala este o sursa bogata in vitamine cum ar fi vitamina A, B, C, in calciu si de aceea este un fruct foarte bun pentru sanatate. Fata de alte fructe, portocala este un fruct superior in ceea ce priveste cantitatea de calciu. De asemenea aceasta contine sodiu, potasiu, magneziu, cupru, sulf si clor.
Valorile pentru 100 g de fruct:

Apa 87.6%

Proteine 0.7%

Grasimi 0.2%

Minerale 0.3%

Fibre 0.3%

Carbohidrati 10.9%

Calciu 26 mg

Fosfor 20 mg

Fier 0.3 mg

Vitamina C 30 mg

• este un aliment excelent in toate tipurile de febra cand puterea digestiva a corpului este serios impiedicata. El da energie, creste fluxul de urina si mareste rezistenta corpului impotriva infectiilor, ajutand la revenirea mai rapida a pacientului.
• - Portocala este un aliment eficient in remediul indigestiei cronice. Ofera liniste organelor digestive si suplimenteaza nutritia intr-o forma de asimilare mult mai usoara
• - este benefica in tratarea constipatiei. Daca mananci una sau doua portocale inainte de culcare si mai mananci din nou si dimineata este o cale excelenta de a stimula actiunea intestinelor. Influenta stimulatoare generala a sucului de portocale exercita o activitate peristalica si ajuta la prevenirea acumularii de reziduri in colon, care duc la putrefactie si auto-intoxicare.
• - fiind o excelenta sursa de calciu si vitamina C, este recomandat in bolile oaselor si a dintilor
• - este considerat a fi un aliment excelent pentru copii care nu sunt hraniti cu lapte. Acesta previne scorbutul si rahitismul si ajuta la crestere. Acest suc mai poate fi dat, avand rezultate bune, si bebelusilor cu o varsta mai mare a caror dezvoltare normala este insatisfacatoare
• - Sucul de portocale, indulcit cu miere, este foarte bun pentru bolile de inima. De exemplu se foloseste in caz de infarct, perioada in care se recomanda numai consumarea de lichid.

 








LAMAIA UN AJUTOR DE NADEJDE

Este cunoscut faptul ca atunci cand suntem raciti, gripati avem neaparata nevoie de ceai cu lamaie sau doar lamaie, asta pentru ca acest fruct ne ajuta prin mai multe mecanisme sa ne aparam si sa invingem mai repede raceala : are efect antiseptic, antiinflamator, iar frunzele de lamaie au proprietatea de a scadea febra.

Mai este cunoscut faptul ca vitamina C, adusa in organism printr-un aport crescut de citrice, ajuta la scaderea riscului de cancer de colon , la scaderea aciditatii gastrice si mentinerea unui tonus intestinal crescut (imbunatatind astfel digestia).

Consumul citricelor este indicat de asemenea in afectiunile renale. In primul rand lamaia are un rol diuretic, permitand astfel curatarea frecventa a cailor renale si a vezicii urinare, ceea ce scade semnificativ riscul de infectie urinara. Desi nu ne-am fi asteptat, lamaia ajuta la scaderea aciditatii renale deoarece acidul citric se transforma in sare, contracarand mediul acid de la nivel renal si scazand astfel riscul de litiaza renala.

Ca si efecte in infrumusetare, putem cita urmatoarele : ajuta la eliminarea celulitei prin intensificarea arderilor lipidice si cresterea tonusului vascular, iar produsele dermatologice pe baza de lamaie au efecte de curatare a pielii si parului, efecte astringente si tonifiante.Confera stralucire tenului si ajuta la calmarea iritatiilor. Lamaia are, de asemenea, un important rol anti-matreata, asa ca puteti folosi cu incredere produse de ingrijire a parului pe baza de lamaie si va veti bucura de efectele lor.

Una dintre cele mai mediatizate actiuni ale vitaminei C in ultima vreme este efectul antiimbatranire. Acest efect este realizat prin acidul citric, care in organism este transformat in citrati (saruri ale acidului citric), capatand rol de sistem-tampon (asemanator bicarbonatului) in organism si ajutand la alcalinizarea ph-ului ( paradoxal la prima vedere - un acid ajuta la alcalinizarea ph-ului), in acest fel asigurandu-se un echilibru la nivelul intregului organism si o buna functionare a celulelor.Mentinerea unui ph optim ajuta la pastrarea unui echilibru ionic si hidric intre membrana celulara si spatiul interstitial, permitand celulei sa-si exercite functiile optim si sa-si pastreze structura si calitatea pentru o perioada mai lunga de timp. Pe langa acest efect, lamaia contine antioxidanti, care actioneaza asupra membranei celulare, mentinand celulele viabile si nepermitandu-le sa imbatraneasca.

EFECTE PENTRU O SILUETA PERFECTA

Motivul pentru care lamaia ar trebui sa fie apreciata si consumata cu perseverenta ar fi efectul ei in prevenirea si combaterea obezitatii. Principala modalitate prin care se realizeaza acest efect fiind intensificarea arderilor la nivel celular, efect prezent la nivelul intregului organism. Din acest motiv lamaia a fost inclusa ca element de baza sau adjuvant in multe diete si ocupa un rol important printre recomandarile nutritionistilor.

Un pahar de apa calda in care am stors sucul de la o lamaie, consumat dimineata inainte de masa, ajuta la intensificarea activitatii tubului digestiv si la inceperea arderilor celulare, punand astfel organismul la treaba cu mult inainte ca noi sa ne fi inceput activitatea zilnica. Apa calda poate fi inlocuita cu ceai negru sau verde, realizandu-se astfel un efect benefic in plus, deoarece lamaia potenteaza efectele antioxidante ale ceaiului. Un studiu american a demonstrat ca adaugarea sucului de lamaie in ceaiul verde imbunatateste cu 80% efectele catecinei (principalul antioxidant din ceai). Catecina, ajutata de lamaie , isi realizeaza efectul prin neutralizarea radicalilor liberi, scazand astfel stresul oxidativ.

Una dintre cele mai apreciate diete este dieta cu lamai, care nu este deloc dificila, permitand chiar un rasfat culinar in asociere cu un consum adecvat de lamai. Aceasta dieta se bazeaza pe efectul antilipemiant al lamailor cat si pe cel diuretic. Pe parcursul dietei nu sunt interzise alimente, putandu-se manca orice, cu conditia sa fie un regim echilibrat, fara excese cantitative sau calitative. Regula este ca la fiecare masa sa fie prezenta lamaia. Aceasta cura nu se bazeaza pe infometare, fiind recomandate mese in cantitate suficienta, la ore fixe, bazate pe principii de alimentatie sanatoasa, mese din care sa avem grija sa excludem grasimile saturate, dulciurile rafinate si, in general, toate alimentele despre care stim ca sunt dusmani ai sanatatii si aducatoare de toxine si obezitate. Mesele trebuie completate de ingestia unei cantitati importante de apa si, bineinteles, de cantitatea corespunzatoare de suc de lamaie. Pe langa o alimentatie sanatoasa si lamai suficiente trebuie sa mai adaugam si putin sport, activitatea fizica ajutand la pierderea suplimentara de calorii si modelarea armonioasa a corpului.

Consumul de lamai creste progresiv. Durata dietei este de 16 zile, in prima zi se consuma sucul de la o lamaie, in a doua zi de la doua si tot asa pana in ziua sapte cand am ajuns la sapte lamai, apoi facem pauza de doua zile, dupa care o luam in sens invers pana cand ajungem din nou la o lamaie. Sucul de lamaie poate fi consumat doar cu adaos de apa sau in combinatie cu ceai sau intr-o limonada speciala (aceasta se prepara prin adaugarea la un pahar de apa plata a 2 linguri de suc de lamaie, putina scortisoara si putina boia iute).

Aceasta dieta ne ajuta nu numai sa scadem in greutate, ci si sa realizam un proces de detoxifiere a organismului si, de ce nu, sa punem bazele unui stil de viata sanatos, pentru ca numai asa ne putem pastra o silueta de invidiat, o forma fizica excelenta si, nu in ultimul rand, sanatatea.

Sper ca am reusit sa realizez o pledoarie reusita in favoarea acestui reprezentant defavorizat al citricelor si sper ca, cel putin de acum incolo, lamaile sa faca parte din programul culinar zilnic al fiecaruia si efectele favorabile cu siguranta nu vor intarzia sa apara.

Recife de corali

Marea bariera de corali

Marea bariera de corali include peste 2900 recifuri in jurul a 950 insule, intinzandu-se pe 2300 km de-a lungul costei Queensland, la est de Australia, fiind una din minunile naturale ale lumii si cel mai mare ecosistem. Aceasta adaposteste peste 1500 specii de pesti, peste 350 specii de corali duri si o treime din coralii moi ai lumii. Peste 2 milioane de turisti vin anual sa viziteze recifurile de corali, aducand un profit imens economiei Australiei.Reciful poate fi socotit cel mai mare organism viu de pe Pamant. El e alcatuit din numeroase colonii de corali. Recifurile de corali se numara printre cele mai primitive si vechi forme de viata, fiind pe Pamant de cel putin 500 milioane de ani. Un recif de corali ia nastere dintr-un substrat de mineral dur, numit carbonat de calciu, care se depune pe fundul marii. Datorita biodiversitatii, apelor limpezi si calde, pentru australieni, Marea Bariera de Corali constituie a opta minune a lumii. Pe Pamant se disting trei tipuri de recife de corali, iar aceste formatiuni vii nu pot trai decat la cel mult 30 de metri adancime. Primele colonii se formeaza in apropiere de tarm, dar odata ce nivelul apelor creste sau se adanceste fundul oceanului, se dezvolta noi colonii peste scheletul coralilor morti. Aceste formatiuni vii sunt amenintate de schimbarea climatica, iar 50% din recifele de corali de pe glob sufera deja.

Marea Rosie

Marea Rosie, cea mai nordica mare tropicala a lumii, are circa 1900 km lungime si o latime de 300 km, avand o adancime maxima de 2500 m.  Marea are o suprafata de circa 450.000 km si reprezinta mediul de viata a numeroase specii de nevertebrate si a peste 200 de specii de corali. Temperaturile la suprafata apei raman relativ constante 21-25 C pana la o adancime de circa 200 m. Marea Rosie are o salinitate mai mare decat media planetara, acest lucru se datoreaza unei rate de evaporare mai mare, lipsa unor cursuri de apa dulce care sa se verse in mare si rata scazuta a precipitatiilor. Numele marii nu indica culoarea apei, care nu este rosie. Poate proveni de la exploziile sezoniere ale cyanobacteriei Trichodesmium erythraeum, de culoare rosie, in apropiere de suprafata apei. O alta sursa ar putea fi muntii bogati in minerale de culoare rosie aflati in apropiere, care poarta numele de "harei edom".

Marea Caraibelor

Marea Caraibelor (Marea Antilelor) este o mare tropicala situata la extremitatea vestica a Oceanului Atlantic, marginita la vest si sud de America Centrala si de America de Sud. La nord si est este marginita de lantul de insule Antile, si comunica cu Golful Mexic prin stramtoarea Yucatan. Regiunea ocupata de mare, impreauna cu insulele aflate in aceasta si zonele de coasta invecinate sunt cunoscute sub denumirea de Caraibe. Are o adancime medie de 2491 m si cea maxima fiind de 7238 m.  Reciful de corali poate fi format din sute de specii diferite de corali. Exista trei tipuri de corali: coralii duri (SPS-small polyp stony), coralii moi (soft corals) si o combinatie intre cei duri si cei moi (LPS - large polyp stony). Coralii se prezinta in multe forme si dimensiuni, fiecare coral fiind compus din mici polipi individuali. In coralii moi toti polipii stau impreuna si intrega structura arata ca un evantai, iar la coralii duri fiecare polip se retrage intr-o cupa formata din carbonat de calciu. Aceste cupe se cimenteaza in timp formand coralul. Reciful se formeaza cand sute de corali cresc unul langa altul formand o colonie. Ce face polipul asa de unic este modul cu care captureaza planktonul, facand parte din dieta coralului. Unii corali sunt capabili sa creasca si pana la 15 cm intr-un an, in timp ce coralii creier pot creste considerabil mai lent, de obicei 0,5-1 cm pe an. In timp ce unii corali mor, cei noi cresc si se inmultesc pe vechile structuri moarte, rezultand o structura noua, ca si Marea Bariera de Corali din Australia care are o varsta de milioane de ani. Temperatura media anuala nu scade sub 20 C. 

Apa

Apa este foarte mult raspandita in natura, in toate trei straturile de agregare, sub forma de gaz sau vapori de apa - ceata, aburi si nori - in atmosfera, sub forma lichida in rauri, mlastini, lacuri, mari sau oceane si sub forma solida sau gheata. Ea acopera mai mult de 70% din suprafata pamantului atat lichida cat si solida fiind necesara vietii de pe pamant si constituie o mare parte a lucrurilor vii. Va invitam sa descoperiti prin intermediul acestei lectii mai multe lucruri despre acest element absolut esential  al vietii... 

Formele apei in natura 

In natura, apa se gaseste in stare lichida, solida si gazoasa. Trecera apei dintr-o stare in alta face sa apara: norii, ceata, ploaia, grindina, roua, bruma, zapada, poleiul.

 

   Norii se formeaza ca urmare a evaporarii apei din sol si de la suprafata apelor, si a ridicarii vaporilor in straturile superioare ale aerului. Acolo, vaporii, dand de straturi reci de aer, se condenseaza, formand picaturi fine de apa.

Ceata se formeaza in zilele reci, cand vaporii de apa se condenseaza foarte aproape de pamant. In zilele cu ceata, circulatia oamenilor si a vehiculelor este ingreunata.
 

   Ploaia se formeaza cand norii trec prin straturile reci de aer, iar vaporii se condenseaza apoi cad pe pamant sub forma de picaturi. Ploile sunt necesare vietii plantelor. 

   Grindina apare vara, cand picaturile de ploaie trec prin straturile foarte reci de aer si se transforma in boabe de gheata. Grindina este daunatoare culturilor agricole.

Roua. In noptile senine de vara, vaporii de aer, in atingere cu corpurile reci de pe pamant, se condenseaza si formeaza stropi mici de apa. O data cu incalzirea aerului, stropii de apa se evapora.
 
   Bruma. In noptile senine si reci, de toamna sau de primavara, corpurile de pe pamant se racesc foarte mult. Vaporii de apa care vin in atingere cu aceste corpuri se condenseaza, iar picaturile de apa ingheata, formand un strat fin alb-stralucitor. Bruma este daunatoare culturilor. Oamenii iau masuri de protejare a culturilor, facand focuri mocnite In gradini sau in livezi. Fumul cald impiedica formarea brumei.

   Zapada se formeaza in timpul iernii, cand temperatura aerului scade sub zero grade. Picaturile de apa ingheata si se transforma in fulgi de zapada. Fulgii de zapada cad pe pamant, acoperindu-l. Sub zapada, culturile sunt ferite de gerul iernii. Uneori, vantul sufla zapada de pe camp si culturile pot ingheta; de aceea, oamenii aseaza pe campuri un fel de garduri numite parazapezi. Cu cat este mai multa zapada pe campuri iarna, cu atat primavara va patrunde mai multa apa in sol la radacinile plantelor.

Lapovita se formeaza iarna, in zilele mai calde, cand cad picaturi de apa amestecate cu fulgi de zapada.

 

   Poleiul este o pojghita de gheata care se formeaza iarna deasupra solului, ca urmare a unei ploi marunte. Pe strazi, poleiul ingreuneaza mul circulatia, favorizand accidentele. Plantele au de suferit din cauza poleiului.

Legaturi in molecula de apa 

Dupa cum bine stim formula exacta a moleculei de apa este H2O (2 atomi de hidrogen sunt legati de un atom de oxigen), formula a fost infiintata de italianul Stanislau Cannizzarro.
Apa curata este transparenta, inodora si nu are gust. In strat subtire este incolora iar in strat mai gros albastra.
   Anomalia densitatii apei are o mare influenta asupra climei planetei si a vietii animalelor si plantelor. Cand apa raurilor, a lacurilor si a marilor scade sub 4 grade, ea nu mai cade la fund ci, fiind mai usoara ramane la suprafata si ingheata aici. Fiind protejate de stratul de gheata, apele mai adanci nu ingheata pana la fund, ci au, sub stratul de gheata, temperatura de 4 grade la care viata poate continua.
   Apa lichida din natura nu este niciodata pura, fiindca ea dizolva o parte din substantele solide si gazoase cu care vine in contact. Cea mai curata apa este apa de ploaie sau din topirea zapezii.
Apa izvoarelor si a raurilor contine dizolvate gazele din atmosfera: oxigen, azot si bioxid de carbon, apoi cationii: calciu, magneziu, sodiu, si anionii de carbonat, sulfat si clorura. Cea mai importanta sare continuta in apa de izvor sau de rau este carbonatul acid de calciu.O apa continand mult carbonat acid de calciu, o apa dura, nu face spuma cu sapunul deoarece el se descompune la fierberea apei in carbonat de calciu insolubil.

Starile de agregare ale apei 


 Apa pentru vietuitoare

Apa este un component indispensabil vietii. Un om consuma in medie 3 l apa/zi, iar corpul sau are un continut de 60-70% apa. Un pom evapora aproximativ 200 l apa/zi.

   In organismele vii, apa este continuta in forma: intracelulara (50%),  si circulanta (5%).

   Tesutul adipos si oasele contin 33% apa, muschii 77%, plamanii si rinichii 80%, substanta cenusie 85%, iar lichidele biologice: plasma 90%, saliva 99,5%.

   Un om adult, cantarind 70 kg contine apa intr-un procent de 65-70% din greutatea sa, adica pana la 50 kg apa.

   Fiintele vii nu pot supravietui in absenta apei, toleranta la deshidratare depinzand de specia respectiva.

   Apa este nu numai un constituent al organismelor vii dar joaca si un rol extrem de important ca cel de regulator termic sau de irigator al tesuturilor vii.

Un adult normal trebuie sa absoarba aproximativ 2,5-3 l apa/zi, preluata fie sub forma de bauturi sau apa continuta in alimente precum si apa de combustie a alimentelor si tesuturilor (aport endogen).

   Daca ne raportam la regnul vegetal, apa este continuta in: salate, castraveti, andive (95%) sau in rosii si morcovi (90%). Merele contin 85% apa, cartofii 80%, sporii bacteriilor doar 50% apa, fasolea si mazarea 10%.

   Daca apa joaca un rol atat de important pentru viata, in mod firesc se pune intrebarea: care este rezistenta organismelor in conditiile lipsei apei?

   Camilele traversand desertul si pot produce aproximativ 40 l apa prin oxidarea grasimilor ce se gasesc in cocoase. in conditii normale, camila se hraneste insa cu plante verzi, ce contin multa apa. 

Se cunosc insecte ce iau apa de la vegetale uscate dar higroscopice (absorb umiditatea din aer).

   Rozatoarele din deserturi pot trasi in absenta apei consumand doar ierburi, scoarte de copaci, frunze uscate. In captivitate apa este procurata pe cale endogena adica prin oxidari celulare, reusind sa traiasca fara sa bea chiar 6 luni.

   Carnivorele care au nevoie imediata de apa, pentru a-si elibera reziduurile azotoase se hranesc cu erbivore ale caror tesuturi contin multa apa.

Omul s-a adaptat la conditiile mediului inconjurator- populatia nomada a deserturilor consuma o cantitate mai mica de apa decat populatia sedentara.

   Se cunosc si plante care au o rezistenta mare la deshidratare- cacteele contin tesuturi imbibate cu apa, asa-zis ,,suculente''.

   Toate animalele de pe glob, ca si omul, poseda modalitati de procurare a apei.

   In timpul activitatilor zilnice, in organismul uman sunt ,,arse'' zaharuri si grasimi. Prin arderea lor se formeaza CO₂ si H₂O; CO₂, toxic, este inlaturat iar H₂O se poate utiliza pentru diferite necesitati ale organismului.

   Din 1g zaharuri rezulta 0,56 g H₂O, iar din 1g grasimi se formeaza 1,07 g apa. Zilnic, un adult sintetizeaza 300 g apa.

   Animalele din stepele uscate si deserturi, serpi, soparle, girafe, zebre, struti au capacitatea de a acumula mari cantitati de lipide (grasimi) prin oxidarea carora rezulta apa (la o camila rezerva de grasimi din cocoase este de 110-120 kg).

Circuitul apei in natura 

Apa urmeaza un Circuit in natura.

   Caldura soarelui determina evaporarea apei de suprafata. Vaporii rezultati se ridica in atmosfera. Daca in atmosfera saturata cu vapori de apa apare o scadere a temperaturii, parte din vaporii condensati iau forma de nori, ceata, ploaie, zapada sau grindina.

   In anotimpurile calde, dar cu nopti racoroase se depune roua, iar daca temperatura solului este sub 0 C, se depune bruma.

Apele ajunse la nivelul solului sau cele ce rezulta din topirea zapezilor, in parte umplu din nou lacurile, raurile, fluviile, marile si oceanele. Alta parte strabate straturile de pamant, la diferite adancimi, formand apele freatice. Apa subterana poate reaparea la suprafata, fie prin izvoare, fie extrasa prin fantani, puturi sau sonde.

   In cadrul acestui mare circuit natural se disting circuite secundare, dintre care, importante deosebite prezinta circuitul biologic. Acesta consta in patrunderea apei in organismele vii si redarea ei in circuitul natural prin respiratie, transpiratie si moartea organismelor. Distingem si un circuit apa-om-apa care se refera la interventia activitatii omului in circuitul natural.

Poluarea apei 

Apa are o importanta deosebita pentru viata omului, a plantelor si a animalelor.

   Fara apa, plantele se ofilesc si mor; animalele erbivore, fara hrana mor si ele, iar animalele carnivore fara hrana si fara adapost vor avea aceeasi soarta. Omul nu poate trai fara apa pe care o ia din natura.

   Apa din natura trebuie sa fie curata, adica sa nu contina substante toxice, daunatoare vietii. Apa pe care omul o foloseste pentru baut trebuie sa fie o apa potabila. Apa din jurul fabricilor, fermelor de animale, oraselor mari este poluata. Ca apa sa devina potabila, omul o trateaza, folosind filtre speciale.

   In raurile poluate, plantele sunt primele care dispar, apoi incep sa moara si animalele cu cea mai mica rezistenta, cum ar fi pesti. Uneori, in urma unor greseli, se evacueaza in ape reziduuri otravitoare in cantitati foarte mari, ceea ce provoaca adevarate masacre.

Laptele si produsele lactate

Laptele are o importanta deosebita deoarece asigura o valoare nutritiva buna alimentelor. Valoare alimentara sau nutritiva a unui produs alimentar reprezinta calitatea sa principala si este cu atat mai mare, cu cat acesta raspunde mai bine nevoilor organismului.

Laptele reprezinta un aliment care contine intr-o proportie corespunzatoare toate substantele necesare dezvoltarii organismului tanar, in starea cea mai usor asimilabila. In compozitia laptelui intra in primul rand cazeina, lactalbumina si lactoglobulina, proteine superioare din punct de vedere biologic. Acestea contin aminoacizi esentiali, indispensabili, in proportii apropiate celor necesare omului, avand cea mai mare eficienta in favorizarea cresterii.

Laptele este un aliment de origine animala cu valoare biologica ridicata, deosebit de important in alimentatia omului, indiferent de varsta. Datorita substantelor nutritive pe care le contine, laptele asigura dezvoltarea normala a organismului tanar, in primele luni de viata. Laptele este un lichid de culoare alb-galbuie, opac, cu gust dulceag si miros placut. Din punct de vedere fizic, laptele este o solutie apoasa, in care se gasesc dizolvate unele substante (saruri minerale, mitamine, lactoza), altele in suspensie (grasimi), iar altele in stare de dispersi coloidala (proteine). In tara noastra se foloseste in special laptele de vaca, si mai putin laptele altor specii, ca de exemplu oaie, capra, bivolita. Acesta din urma se foloseste mai ales la obtinerea unor derivate (iaurturi, branzeturi, etc).

Grasimea din lapte, desi in cantitate destul de redusa, este o substanta energetica importanta, a carui echivalent caloric de 9,3 Kcalorii/g este de aproape doua ori mai mare decat zaharurile si a proteinelor (4,1 Kcalorii/g). 

Compozitia laptelui variaza in functie de anumiti factori, cum ar fi specia, rasa, hrana animalelor, varsta, etc.  valoarea nutritiva a laptelui este in stransa legatura cu compozitia chimica si se apreciaza ca laptele contine proteine superioare proteinelor de origine vegetala, cu aceeasi valoare cu a proteinelor din carne, dar inferioara proteinelor din oua. 

Proteinele

din lapte sunt cazeina, lactoalbumina si lactoglobulina. Cazeina are propietatea de a coagula, fie in prezenta acidului lactic format din lactoza sub actiunea bacteriilor lactice, fie sub influenta enzimelor, a cheagului, propietate pe care se bazeaza obtinerea iaurturilor, a branzeturilor, etc. lactalbumina ramane in zer, dupa prepararea branzeturilor, si prin fierberea acestuia coaguleaza, formand urda. Lactalbumina se gaseste in cantitati mici si este foarte importanta pentru continutul in anticorpi.

Glucidele din lapte sunt reprezentate de lactoza, care imprima laptelui gustul dulceag. Sub actiunea unor microorganisme, lactoza sufera procese de fermentatie lactica, alcoolica, propietati pe care se bazeaza obtinerea chefirului, branzeturilor proaspete, etc. 

Lipidele sunt reprezentate prin gliceride, steride, fosfatide. O caracteristica a lipidelor din lapte este emulsionarea lor fina sub forma de globule sferice mici cu suprafata de actiune pentru fermentii digestivi. Prin agitare, datorita fortei centrifuge, se permite separarea globulelor de grasime, propietate pe care se bazeaza obtinerea unor produse lactate (smantana, frisca).

Sarurile minerale se gasesc in lapte in cantitati apreciabile, in special calciu si fosfor in proportie favorabila absobtiei lor digestive. Laptele este situat printre alimentele ale caror saruri minerale sunt foarte usor asimilate de organism. O ratie insuficienta de lapte si derivate lactice duce la dezechilibru calcic. In lapte se mai gasesc saruri de magneziu, sodiu, potasiu, precum si fier, iod, etc. Importanta lor este deosebita in cresterea si dezvoltarea organismului tanar. Laptele tuturor specilor de mamifere este sarac in fier si, de aceea, laptele nu poate fi socotit un aliment complet si nu se recomanda un regim exclusiv din lapte decat in primele luni de viata (copiilor pana la 3-4 luni). Substantele minerale din lapte au rolul de a inlesni formarea coagulului de calitate in obtinerea branzeturilor. 

Vitaminele din lapte constituie o sursa importanta in alimentatie. Laptele contine vitamine hidrosolubile (B1, B2, B12, C, PP) si liposolubile (A, D, E, K).

Enzimele din lapte au rol de indicatori asupra calitatii laptelui. In lapte se gasesc urmatoarele enzime: reductaza, catalaza, lipaza, fosfataza, etc

Propietatile fizice ale laptelui influenteaza asupra calitatii laptelui si a produselor obtinute prin prelucrarea laptelui. Acestea sunt: densitatea, temperatura de fierbere, de inghetare, vascozitatea, aciditatea. Densitatea este determinata de raportul dintre substantele negrase si grasime. Cu cat creste cantitatea de grasime, cu atat scade densitatea. Temperatura de fierbere a laptelui este mai ridicata decat cea a apei. 

Microflora laptelui laptele constituie un mediu prielnic pentru dezvoltarea microorganismelor. Microflora laptelui poate fi folositoare, atunci cand microorganismele sunt folosite pentru obtinerea unor produse lactate, sau microorganisme daunatoare, acestea provocand alterarea laptelui. Microflora laptelui este formata din bacterii, drojdii si mucegaiuri. Bacteriile contribuie la obtinerea produselor acido-lactice, a branzeturilor sau pentru a da aroma unor produse lactate. Drojdiile se folosesc pentru obtinerea fermentatiei alcoolice, ca de exemplu chefirul. Mucegaiurile se folosesc la obtinerea unor tipuri de branzeturi.

Valoarea alimentara a laptelui si derivatelor sale este data, in principal, de compozitia chimica complexa a acestora si de gradul sporit de asimilare in organism.
Amintim cateva din cele mai importante calitati :
- continut ridicat in aminoacizi esentiali, indispensabili vietii;
- proteinele laptelui, fac parte din clasa proteinelor complexe si asigura intreaga gama de substante necesare dezvoltarii;
- continutul de colesterol al laptelui si produselor lactate este mai redus decat in cazul altor alimente:
lapte integral 10, branzeturi grase 150-200 - comparativ cu creier 2200 , galbenus de ou 1400, carne de porc 100-120(mg/ 100g produs)


PRODUSELE LACTATE 
a.Produsele de smantanire

1.Smantana  obtinuta spontan prezinta dezavantajul ca are un grad de aciditate mare si prin procedeul folosit nu se pot smanatni cantitati mari de lapte. Smantanirea mecanica prezinta avantajul ca se pot prelucra cantitati mari de lapte, iar smantana obtinuta este dulce, de calitate superioara. Materia prima folosita pentru obtinerea smanatanii este laptele de vaca, uneori si in amestec cu cel de bivolita. Dupa modul de preparare smantana se clasifica in doua categorii: smanatana dulce (frisca) si smantana fermentata. 

Smantana dulce sau frisca are un continut de grasime de 32% si aciditatea de 20°. Are culoare alba-galbuie, gustul dulceag, placut si o consistenta fluida, omogena.

Smantana fermentata se clasifica dupa procentul de grasime in doua tipuri: cu 30% grasime si 25% grasime. Smanatana fermentata este smantana pentru consum si se obtine din smantana dulce, cuprinzand o serie de operatii. 

Smantana se utilizeaza in bucatarie la diferite sosuri, ciorbe, supe-crema, mancaruri. Frisca se intrebuinteaza de obicei in cofetarie la prepararea diferitelor bauturi calde, prajituri, inghetate, cu rolul de a mari valoarea nutritiva a preparatelor, a da aspect si gust placute. Coeficientul de utilizare este mare si se digera usor. 

2. Untul 

constituie unul din produsele valoroase in alimentatie, consumat cu placere la orice varsta, datorita valorii sale nutritive si gustului placut. Materia prima pentru obtinerea untului este smantana cu un continut ridicat de grasime. Operatiile principale pentru obtinerea untului sunt smanatanirea laptelui, pasteurizarea smanatanii, maturarea si fermentarea smantanii, baterea, malaxarea, spalarea si ambalarea.

Culoarea untului trebuie sa fie alba-galbuie pana la galben-pai, cu luciu specific, miros si gust placute, aroma placuta rezultata la fermentarea smantanii prin transformarea unei cantitati de glucoza in substante aromatizante. Untul nu trebuie sa aiba gust acru, de mucegai, ranced, etc. Consistenta untului la 10-13°C este compacta, onctuoasa. In sectiune se prezinta ca o masa omogena, fara picaturi vizibile de apa sau goluri de aer. Continutul in grasime este de 80% pentru untul superior si 74% pentru untul de masa.

b.Produsele lactate acide 

1.Iaurtul  este produsul cel mai raspandit si mai apreciat. Se prepara din lapte de vaca, lapte de oaie si lapte de bivolita, care se fierbe pana se evapora ¼ din cantitatea initiala. Laptele astfel concentrat se lasa sa se tempereze si se insamanteaza cu maia de culturi pure de bacterii lactice specifice iaurtului. Iaurtul se caracterizeaza prin coagul de consistenta ferma, cremos, fara bule, de culoare alba sau alb-galbuie si miros placut, acrisor. Se intrebuinteaza in stare naturala la diferite preparate culinare, ca ciorbe, mancaruri, inghetate, aluaturi, etc

2.Laptele acru se obtine prin acidifierea naturala a laptelui lasat sa stea la temperatura camerei. Industrial se obtine prin insamantarea cu maia de bacterii lactice. Prin baterea coabului (maruntire) se obtine laptele batut.    

Branzeturi

a.Branzeturi proaspete

Branza de vaca se obtine din lapte de vaca integral. Coagulul format se pune in sedile, se lasa sa se scurga, se trece prin masina cu valturi (in industrie) si apoi se ambaleaza. Se prezinta ca o masa omogena, de culoare alba pana la alb-galbuie, de consistenta moale, nesfaramicioase, cu gust si miros placute. Se utilizeaza in regimul dietetic si in alimentatia omului sanatos, la diferite preparate culinare, ca de exemplu: mamaliguta cu branza de vaca, omleta, galuste, papanasi fierti sau prajiti, legume umplute cu branza de vaca, placinta, strudel. Se pastreaza in incaperi curate, aerisite, cu temperatura de maxim 8°C.

Casul de oaie se obtine din lapte de oi. Coagulul obtinut cu ajutorul cheagului se scurge de zer. Casul se livreaza pentru consum in stare proaspata. Se prezinta sub forma de bucati semisferice. Casul de oaie are coaja subtire, zvantata, de culoare galbuie, fara crapaturi. In sectiune se prezinta ca o pasta fina, densa, de culoare alb-galbuie, cu rare ochiuri mici de fermentare. Are gust si miros placute, specifice, usor acrisor. Se pastreaza proaspat, la temperatura de 17°C, aproximativ 3 zile.

b.Branzeturi maturate

Branza telemea  se obtine prin prelucrarea laptelui de oaie, de vaca sau din amestecul celor doua, uneori si in amestec cu lapte de capra sau bivolita. Coagulul se obtine din lapte integral sau normalizat, cu ajutorui cheagului. Coagulul obtinut se scurge de zer, se taie bucati, se sareaza, se aseaza in putini, se sareaza din nou, se inchid si se lasa la maturat cel putin 30 de zile. Branza telemea se prezinta sub forma de bucati care isi mentin forma data, potrivit de sarate, cu suprafata curata, culoare alba pentru cea de oi si alb-galbuie pentru cea de vaca. In sectiune, branza de oi are aspect onctuos, neted, culoare alba. Cea de vaca prezinta ochiuri mici si dese (de fermentare), de culoare alb-galbuie, gust si miros placute, specific laptelui folosit. Continutul in grasime pentru telemeaua de vaca este 42-44%, iar pentru telemeaua de oi, 47-50%. Se intrebuinteaza in stare naturala, ca aperitiv, la diferite preparate de bucatarie si patiserie.

Branza Trapist se prepara din lapte de vaca sau din amestec de lapte de vaca si lapte de bivolita. Coagulul obtinut se faramiteaza, se supune din nou unui proces termic de incalzire, pentru a elimina zerul, se introduce in forme, se preseaza, apoi se scoate si se tine in saramura, trecandu-se la maturat pentru 4- saptamani. Dupa maturare se parafineaza. La exterior are coaja subtire, galbuie, parafinata. Branza Trapist are in sectiune aspect lucios, cu ochiuri rare, culoare galbuie, consistenta semitare, gust dulceag, miros placut 

.

Branza Olanda se prepara din lapte de vaca. Procesul tehnologic este asemanator cu al Trapistului, cu deosebirea ca timpul de maturare si continutul de sare sunt mai mari. Arfe forma paralelipipedica, cilindrica sau sferica, coaja subtire, neteda, acoperita cu parafina colorata. In sectiune se observa ochiuri mici, rotunde sau ovale, repartizate uniform, consistenta semitare, gustul si mirosul placute.

Cascavalul de Dobrogea  se prepara din lapte de oaie. Se deosebeste de celelalte branzeturi maturate prin aceea ca in procesul tehnologic intervine operatia de oparire. Durata de maturare este intre 45 si 60 de zile. Cascavalul de Dobrogea se prezinta sub forma de roti. La exterior are o coaja neteda, de culoare galbuie-cenusie, uneori parafinata. In sectiune, cascavalul are o masa compacta, cu rare ochiuri de consistenta tare, cu gust si miros placute, usor acrisor, picant.

Hazarde Naturale

HAZARDE GEOLOGICE
Cutremurile

Cutremurele apar ca rezultat al presiunii degajate in timpul faliilor. Ele sunt cele mai intalnite de-a lungul limitelor placii tectonice dar pot aparea aproape oriunde. Cutremurele sunt frecvent asociate cu activitatea vulcanica. Chiar daca de obicei dureaza cateva secunde, ele pot cauza pagube pe arii extinse cladirilor, tevilor de apa si gaze, liniilor de curent electric si comunicatii si soselelor. Focul cauzat de tevile de gaze si de caderea liniilor de curent este o cauza primara de pagube in cutremurele moderne. Cand cutremurele se declanseaza intr-un ocean sau lac mare, se poate forma un tsunami care sa inunde coastele inconjuratoare.

Inundatiile 

Inundatiile sunt volume de apa ce trec peste albiile raurilor, lacurilor sau coastele oceanelor, scufundand regiuni de pamant care de obicei nu erau scufundate. Ele sunt evenimente naturale in viata fiecarui lac, rau sau ocean. O inundatie poate fi cauzata de precipitatii intense si prelungite, valuri cauzate de furtuna, prabusirea barajelor, etc.

Din moment ce majoritatea populatiei traieste in apropierea malurilor unui rau, lac sau ocean, inundatiile sunt o amenintare majora pentru sute de milioane de oameni, cauzand pierderea vietilor, proprietatilor, contaminarea apei potabile, distrugerea recoltelor si lanurilor. Totusi, ele pot produce soluri bogate unde recoltele se pot reface. 

Ele pot declansa si alte hazarde ca alunecari de teren si chiar incendii.

Alunecarile de Teren 

Alunecarile de teren sunt fenomene natural majore in multe regiuni ale lumii. Astfel de fenomene includ caderea pietrelor si avalanse.Clasificare alunecarilor de teren depinde de felul in care se misca si natura materialului miscat.

Alunecarile de teren cauzeaza pagube imense pentru sosele, proprietati si locuinte.

Ele pot declansa alte hazarde ca cutremure, ploi torentiale sau inghetarea apei subsolice.

Tsunami-urile ;

In istorie, valurile seismice ale oceanelor au fost incorect numite valuri tidale (maree). In realitate, aceste fenomene nu sunt inrudite cu mareele in nici un fel. Astazi, valurilor seismice li se spune „tsunami” (traducerea din japoneza: „valuri ale porturilor”).

Tsunami-urile sunt definite ca valuri oceanice cu inaltimi foarte mari care calatoresc pe distante mari. Ele sunt imperceptibile in interiorul oceanelor dar devastatoare pentru coaste.

Totusi, tsunami-urile pot exista si in interiorul lacurilor si raurilor mari, cauzate de falii cand un cutremur se produce.

Ele sunt cauzate de orice fenomen care cauzeaza marirea inaltimii si volumului apei, cum ar fi cutremure, eruptii vulcanice sau alunecari de teren.

Vulcanii 

Vulcanii sunt cratere pe suprafata pamantului prin care erupe magma, gaze si alte materiale. Ele se gasesc in limitele placii tectonice dar exista si pe „locurile fierbinti” ale Pamantului , cum ar fi I-lele Hawaii.
Unii vulcanii erup exploziv, altii incet. Vulcanii explozivi prezinta multe potentiale amenintari incluzand gazele toxice, valurile piroclastice ( fragmente de roca fierbinte si cenusa ), nori arzatori (nori ce se misca foarte repede si ce contin gaze fierbinti si cenusa fina) si o mare cantitate de cenusa.
Valurile de pietre, cutremurele, inundatiile, alunecarile de teren, incendiile si alte hazarde pot fi provocate de eruptiile vulcanice.

HAZARDE ATMOSFERICE
Seceta

Un hazard natural poate fi cauzat si de lipsa unui element natural, cum ar fi ploaia in cazul secetei. Seceta reprezinta o perioada extinsa de precipitatii sub nivelul normal si golirea depozitelor de apa din sol. Mai simplu, aceasta se intampla cand mai multa apa este luata dintr-un rezervor decat cea adaugata.

Acesta este de obicei rezultatul unei combinatii de persistenta a presiunii mari intr-o regiune, care produce cer senin cu precipitatii putine sau ne-existente , si folosirea excesica a apei pentru activitatile umane.

Rezultatele secetei pot fi miscorarea lanurilor , micsorarea calitatii si existentei apei de baut si micsorarea rezervelor de hrana. Astfel, cand populatia e in continua crestere si cererea de apa si hrana e si ea mare, implicatiile secetei devin din ce in ce mai serioase.

De asemenea, vegetatia moare datorita secetei, riscul incendiilor creste, amenintand locuinte, lanuri si vieti. Seceta cauzeaza si desertificarea sau marirea deserturilor planetei

Uraganele

Cicloanele tropicale sunt celule de mica presiune mult intensificate care au originea si isi petrec majoritatea „vietii” in oceane. In Oceanul Atlantic, ele sunt numite uragane. In Oceanul Pacific sunt numite taifune.

Sunt alimentate de temperaturi mari si aer umed; cand un uragan se misca pe uscat, tinde sa-si piarda din intensitate. Furtunile tropicale devin uragane cand vantul trece de 74 km/h. Intr-un uragan, usile si ferestrele caselor sunt sparte de pietrele adunate de vanturile ce se rotesc in mijocul lor. In unele cazuri, uraganele produc vortexuri ce seamana cu cele ale tornadelor care pot distruge in totalitate cladiri intregi. Ploaia torentiala si valurile pot cauza inundatii de-a lungul coastelor, amenintand vieti si proprietati private.

Erodarea coastelor si chiar incendiile pot fi cauzate de uragane. De asemenea, uraganele cauzeaza contaminarea apei potabile si intreruperea serviciilor utilitare ( electricitate, gaze, comunicatii, transport ) .

Zapada si Gheata

In atmosfera inalta, ploaia este adesea initial inghetata sub forma de zapada sau gheata, chiar si vara. Iarna, temperaturile din atmosfera joasa permit precipitatiilor sa ramana in forma solida.

Zapada si gheata sunt bine cunoscute hazarde pentru cei ce traiesc in zonele muntoase sau in regiunile nordice la 35 grade altitudine nordica. 46847ulj13bzg9p

Intreruperea curentului electric prelungita, accidente rutiere, intarzierea transporturilor si sosele periculoase sunt cauzate de zapada si gheata in perioada de iarna. Zapada poate fi umeda, cauzand conditii de apa si inundatii sau solida, in combinatie cu ploaia cauzand polei.

Zapada solida duce la ger si viscol, combinata cu vanturile inalte. In multe regiuni muntoase, avalansele sunt un hazard comun provocat de zapada. Cand depozite mari de zapada incep sa se topeasca, inundatiile devin un hazard iminent pentru populatiile ce traiesc in vale.

Furtunile

Furtunile sunt parcele organizate de aer cald si umed care au fost fortate sa se ridice si sa produca fulgere si tunete. Ele sunt caile frecvente ale naturii de a echilibra cantitatea de energie in atmosfera.

Furtunile pot crea mai multe fenomene periculoase: ploaie torentiala, vanturi puternice, grindina, fulgere si tornade.

Intr-o furtuna, se produce miscarea aerului pe verticala si o vasta cantitate de energie este transferata. Vanturile din urma unei furtuni la suprafata ajung la 80 km/h. Pietrele grindinei pot cauza pagube imense lanurilor si proprietatilor in doar cateva secunde si pot rani oameni si animale. Precipitatiile produse sunt de obicei intense dar de scurta durata- inundatiile sunt asociate cu acest tip de precipitatii. Fulgerele sunt responsabile de multe victime in fiecare an. De asemenea, ele cauzeaza incendii care ameninta vieti si locuinte omenesti. Intreruperea curentului cauzata de fulger sau vanturi poate cauza o intrerupere pe scara larga a activitatilor zilnice ale oamenilor.

Tornadele

Tornadele sunt coloane de aer ce se rotesc repede, asociate cu puternice furtuni. O singura furtuna poate cauza mai multe tornade si o tornada poate avea mai multe vortexuri. Vantul este principala amenintare in cazul unei tornade, cu viteze care depasesc 330 km/h.Aceste vanturi puternice pot distruge rapid cladiri si, in unele cazuri, intregi comunitati. Grindina este si ea asociata cu furtunile tornadice si este de asemenea capabila sa cauzeze pagube enorme in scurt timp.

Tornadele se pot deplasa cu pana 100 km/h si raman la sol pentru cateva minute.Majoritatea tornadelor apar intre orele 16.00 si 18.00 cand atmosfera joasa este cea mai instabila.

Incendiile

Ca si inundatiile cauzate de panza freatica, incendiile in paduri si in regiunile salbatice sunt normale in multe ecosisteme.De fapt, focul joaca un rol foarte important in unele ecosisteme ca preriile sau savanele de stejar. Totusi, cand focul ameninta vietile omenesti sau proprietati, este considerat un hazard natural. lz847u6413bzzg

Pe langa amenintarile normale ale flacarilor fierbinti ce cauzeaza arderea materialelor, focul poate trimite cantitati vaste de cenusa in atmosfera, cauzand inhibitia dezvoltarii plantelor, reducand vizibilitatea si intervenind in probleme ale aparatului respirator.

Poate fi si locul propice pentru instalarea alunecarilor de teren , prin distrugerea vegetatiei si lasand regiunile de deal vulnerabile la caderi masive de precipitatii dupa ce focul s-a stins. Incendiile in paduri si regiuni salbatice sunt incendii care se extind pe multi kilometri si care ard zile intregi si sunt cauzate de fulgere sau activitati umane ca fumatul sau focurile de tabara