Fauna din zonele umede
Zonele umede din America de Nord include lacuri, rauri, mlastini, zone umede subtropicale (Everglades, mlastini si mocirle). Tinuturile umede gazduiesc pasari de apa si mamifere semiacvatice, ca de exemplu castori si bizami, pesti si insecte.
Fauna de tundra
Aceasta regiune aspra aflata in portiunea cea mai nordica a Americii de Nord se caracterizeaza prin ierni lungi si geroase si veri scurte. Rogo-zurile, ierburile, muschii si lichenii supravietuiesc in stratul subtire care acopera solul inghetat. Vara, florile infloresc, insectele ies la suprafata, iar mamiferele si pasarile devin mai active.
Fauna desertica
In sud-vestul Americii de Nord exita deserturi aride, cum ar fi Sonoran. Plantele din aceasta zona, cum ar fi cactusii, sunt adesea suculente, cu tulpini ce inmagazineaza apa si frunze foarte mici sau absente pentru a reduce pierderile de apa. Multe din animalele desertului se feresc de caldura in timpul zilei, iesind din vizuini numai noaptea pentru a se hrani.
Fauna montana
Muntii Stancosi reprezinta unul dintre lanturile montane majore ale Americii de Nord. Odata cu cresterea altitudinii, vegetatia se schimba de la paduri de conifere si pasuni, la tundra si poiene, pana la stanci golase. Animalele de la fiecare nivel sunt diferite, in functie de hrana la care au acces si de anotimpuri.
Fauna padurilor de conifere
Padurile de confire ale Americii de Nord acopera o zona foarte larga. Verile sunt calde; iernile sunt reci si inzapezite. Fauna acestor paduri include porcii spinosi, iepurii salbatici vegetarieni si pradatorii, ca lupii si rasii.
Fauna padurilor temperate
Padurile temperate din SUA gazduiesc diferite specii de insecte, pasari si mamifere, mai ales vara, cand vegetatia specifica acopera solul. Aici cresc peste 150 de specii de arbori, din care fac parte stejarul si artarul.
Fauna de prerie
Preria este o zona de pasune care acoperea o mare parte din America Centrala. Pe masura ce zona a fost colonizata, antilocapra si bizonul au ajuns aproape de disparitie. Totusi, mai exista inca zone de prerie unde traiesc animale ca veverita terestra si coiotul.
In ceea ce priveste flora continentului America de Nord, cea mai intinsa padure este Taigaua sau Padurea Boreala, care ocupa cea mai mare parte a Canadei de Sud. In partea de vest a continentului, gasim flora semidesertica, predominand cactusii, agavele si yucca.
Alaska se remarca prin flora variata, de la dune la campuri de gheata, de la paduri temperate la taigaua si tundra. In partea de sud-est a continentului predomina flora padurilor temperate si anume molidul de Alaska si tuga, care sunt cele mai numeroase dar si conifere, cum ar fi cedrul sau pinul.
Datorita solului umed in aceasta zona cresc fructe de padure, ferigi, pufulite si alte plante carora le plac umezeala. In cealalta parte a muntilor de coasta predomina taigaua, care este denumirea ruseasca a padurii de conifere, care acopera cea mai mare parte a teritoriului interior. Taigaua se caracterizeaza prin copaci de 24-30m, predominand molidul alb si negru, mesteacanul, plopul tremurator, arinul, trestia. In taigaua nordica turistii pot vedea molizi negri si mici, datorita solurilor sarace si mlastinoase. Tundra este caracteristica zonelor cu altitudini mici, predominand salciile pitice si mestecenii, in mare o vegetatie pitica. In functie de regiune, in tundra alpina pot creste cafeluta, ochii-soricelului, muscata-salbatica, merisorul, trandafirul de munte si minunata "floare de nu ma uita", care este floarea statului Alaska.
In partea nordica a continentului Nord American, in Canada, flora este dominata de padurile boreale si tundra, iar in partea de sud, predomina solurile fertile, care produc principala cantitate de cereale a tarii. Climatul alpin din Cordiliera canadiana produce cateva dintre cele mai masive ninsori, pana la 9m pe an, in Parcul National Glacier.
In Mexic predomina arborii de mahon, nuci, lemnul de trandafir, dar si alti copaci cu esenta tare, cum ar fi pinul.
Parcul National Wood-Buffalo este acoperit de paduri de conifere cat si un amestec de conifere si foioase, tot aici gasindu-se pesteri si izvoare carstice. Parcul mai adaposteste si plante tipice pentru solul sarat, sau regiuni de preerie.
AMERICA DE SUD
Vegetatia in Muntii Anzi este formata din paduri de foioase si de conifere iar in campii, vegetatia predominanta este reprezentata de padurea ecuatoriala. In campia litorala, vegetatia este saraca, formata din maracinisuri si ierburi marunte.
Argentina este faimoasa pentru intinsul Pampas inverzit, insa flora tarii este mult mai diversificata, pornind de la mlastini subtropicale, paduri de roscoave sau de palmieri, pana la arbusti de desert, stepe intinse si chiar si tundra. Pampasul este o campie bine irigata, cu o diversitate de arbusti pitici si ierburi, numite de argentieni „monte”. Speciile de plante importante sunt: guayabo colorado si ceibo, ultimul fiind simbolul national al Argentinei. Cea mai spectaculoasa zona umeda este Esteros del Ibera, unde insulele plutitoare adapostesc o multime de pasari, mamifere si reptile.
Padurile subtropicale predomina in cea mai mare parte a provinciei Misiones, unde mai mult de nouazeci de specii diferite de copaci cresc in Parcul National Iguazu.
Padurile de foioase si conifere se gasesc in regiunea lacurilor patogoneze, in Chile, predominand de regula, fagul suedez, coniferele fiind mai rare.
Simbolul Cubei este palmierul regal care impodobeste chiar si blazonul national. Cuba are nouazeci de speci de palmieri, inclusiv antediluvianul si palmierul de pluta, care este o specie pe cale de disparitie. Printre cele mai uimitoare specii de copaci se numara copacul urias, arborele de bumbac matasos numit ceibas. Floarea nationala este mariposa blanca sau fluturele alb.
Vegetatia in Brazilia este dominata in nord de padurea ecuatoriala numita aici selvas. Pe platouri se dezvolta vegetatia de savana si stepa, cu ierburi inalte si putini arbori.
Fauna caracteristica este reprezentata de lama, alpaca, condorul, maimuta pitica, oposumul, lenesul, furnicarul. Dintre mamiferele ierbivore si carnivore intalnim tapirul american, anaconda, pescarul, jaguarul, puma iar dintre pasarile specifice amintim: harpia, papagalul, pasarea colibrii.
Argentina este un paradis pentru pasionatii de pasari, mlastinile din Ibera gazduiesc aproximativ 344 de specii de pasari, printre care: egrete, berze, pasari cu corn, tucanul. Pampasul este plin de pasari mici, cele mai usor de observat fiind tero sau nagatul sudic si bandurria sau ibisul cu gatul alb.
Condorul este intalnit in Anzii Patagonezi iar choike, pasari asemanatoare cu strutii, predomina in stepele din Patagonia.
Insa ceea ce ii atrage cei mai mult pe turisti sunt coloniile de pinguini Magellan din Chubut si Santa Cruz. Mamiferul cel mai intalnit in Argentina este guanaco, o ruda a lamei, cat si huemul andin din specia cornute si pudu o caprioara pitica. Puma este cel mai mare carnivor din Argentina, alaturi de jaguar care traiesc ambele in padurile subtropicale. In zonele umede din nord- estul Argentinei traiesc doua specii de crocodili si exista trei varietati de serpi veninosi numiti „yarara”.
Fauna care populeaza teritoriul Cubei este foarte variata, mamifere precum caprioara, mistretul, rozatorul jutia. Cuba are 27 de specii de lilieci de la micutul liliac-fluture la liliacul fructivor jamaican. Dintre cele 46 de specii de soparle, cea mai colorata este soparla anole albastra. In Cuba se gasesc si sase specii de melci de uscat colorati, iar aproximativ 200 de specii de animale sunt pe cale de disparitie, printre care enumeram testoasa verde si caretta. Apele din Zapata adapostesc lamatini, care sunt specii pe cale de disparitie si tot aici gasim si o mare populatie de pasari, printre care gainusa de mlastina, jacana, ibisul purpuriu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu